1-masini-electrice

In timp ce copiii adora masinutele electrice, adultii incearca sa descopere tainele unui vehicul electric

În anii 1830, inventatorul scoțian Robert Anderson a construit un cărucior electric alimentat de celule care nu se reîncărcau și a pus bazele pentru viitoarele vehiculele electrice. Spre sfârșitul secolului, inovatorul american William Morrison a construit prima mașină electrică funcțională.
În anii care au urmat, vehiculele electrice au crescut în popularitate în SUA și, până în 1900, peste un sfert din automobilele produse erau alimentate electric.

Însă, Henry Ford, în 1908, a inventat mașina Model T cu benzină, care s-a dovedit incredibil de populară în Statele Unite. Consumatorii au fost atrași de vehiculele ce pot parcurge distanțe mai mari și de faptul că benzina era disponibilă. Drept urmare, aceste autoturisme au devenit o normă aproape universală în automobilismul din secolul XX.

Mașinile electrice încep să crească în popularitate de la an la an

inclusiv în țara noastră. Conform unor articole de pe blog-uri bine documentate la nivel global, în 2019 au fost înmatriculate 2,1 milioane de exemplare, iar în România, vânzările au crescut cu 27% în primele patru luni ale anului 2020. Deși ne place cuplul unui motor diesel pe serpentine sau mentenanța facilă pe care o presupune un benzinar aspirat, tendința mondială este spre un viitor “curat” din punctul de vedere al emisiilor poluante în trafic .

Îmbunătățirile în gama de baterii ale mașinilor electrice, prețurile mai mici și extinderea rețelei de încărcare arată că 2022 este cel mai bun an de până acum pentru a cumpăra un vehicul electric. Cu toate acestea, există încă o mulțime de obstacole.

Ce este o mașină electrică?

Orice vehicul ce este propulsat de un motor electric (fie exclusiv, fie asistat prin tehnologia cu  un motor cu combustie internă) și este alimentat total sau parțial de o baterie poate fi încadrat în categoria mașinilor electrice. Deși unele variante sunt denumite “hibride”, având în continuare unele emisii de CO2, aceste vehicule sunt, cel puțin statistic, mai curate decât clasicele “ICE” (Internal Combustion Engine).

Dacă ai ajuns aici, probabil ai întâlnit termeni precum “BEV” sau “PHEV”.

Mașinile electrice sunt clasificate în cinci categorii:

  • BEV – Battery Electric Vehicle – o mașină care este pusă în mișcare exclusiv de unul sau mai multe motoare electrice, fiind alimentate de o baterie. Aceasta trebuie reîncărcată la o stație special concepută în acest sens sau acasă, la o priză obișnuită. Timpii de încărcare diferă în funcție de cablu și metodă, variind de la 30 minute și până la 12 ore. Cele mai populare mașini electrice de acest gen în România sunt Renault Zoe, Nissan Leaf sau Volkswagen e-Golf.
  • PHEV – Plug-In Hybrid Electric Vehicle – puterea este oferită de un motor cu combustie internă, concomitent cu un motor electric. Bateria motorului electric poate fi încărcată separat sau prin intermediul propulsorului termic. Exemple populare în România ar fi Mitsubishi Outlander PHEV, Peugeot 508 sau Toyota RAV 4 PHEV.
  • MHEV – Mild Hybrid Electric Vehicle – mașina se bazează pe motorul cu combustie internă însă utilizează un mic propulsor electric ca mecanism de conservare a resurselor la frânare, mers constant sau opriri. Propulsorul electric nu este suficient pentru a deplasa de unul singur vehiculul însă va fi acolo pentru a permite oprirea motorului termic în circumstanțele potrivite și repornirea promptă, economisind astfel carburant și diminuând emisiile poluante.
  • EREV – Extended Range Electric Vehicle – o variantă de “PHEV” în care bateriile sunt încărcate la nevoie și de un mic generator de curent. Acest generator este practic un motor foarte mic pe benzină (în jur de 500-600cc) și poate fi alimentat la orice stație de carburant. Un exemplu pentru această categorie este BMW i3.
  • HEV – Hybrid Electric Vehicle – motorul electric lucrează concomitent cu motorul termic, reușind astfel performanțe de consum excelente. Modele populare ce folosesc această tehnologie sunt Toyota CH-R și Toyota Prius.

 

Care sunt avantajele și dezavantajele mașinilor electrice?

  • În primul rând, o motorizare electrică sau semi-electrică va oferi din start un avantaj financiar deoarece consumul de carburant va fi redus substanțial. De exemplu, dacă parcurgem 1000 km într-o lună de zile cu un consum de 7l/100 km și un preț al carburantului de 4,5 lei, cheltuim 315 lei. Dacă parcurgem aceeași distanță cu un Renault Zoe (52 kwh la 400 km) cu un preț de 0,5 lei/kwh, vom cheltui doar 65 de lei. Stațiile de încărcare au prețuri diferite, unele oferind gratuit o încărcare pe zi, în timp ce în altele prețul pe kwh poate atinge și la 1,9 lei. Totuși, în cazul în care găsești stațiile potrivite, efortul tău financiar e micșorat de aproape 5 ori! De asemenea, o mașină electrică este scutită de plata impozitului anual, în timp ce una de tip hibrid beneficiază de reduceri semnificative ale acestuia.
  • În al doilea rând, o mașină electrică furnizează toată puterea de care ai avea rezonabil nevoie. Cuplul motor este instant și depășește în majoritatea cazurilor 230nm (BMW i3 250nm; VW e-Golf 290nm; Renault Zoe 245nm). Cifrele sunt similare motoarelor Diesel, oferind astfel performanțe foarte bune fără dezavantajele propulsoarelor termice. Zgomotul este aproape inexistent, dar dacă rămâi un entuziast al motoarelor clasice, poți opta pentru simularea unui sunet de motor convențional, redat prin sistemul audio al mașinii. Dacă îți dorești o un autovehicul “bun la toate”, inclusiv un timp de la 0 la 100km/h similar cu Bugatti Chiron (2,7 secunde), poți opta pentru o mașină premium cum este Tesla Model S P100D cu 600 de cai putere și 1074 nm!
  • Al treilea avantaj este că mașinile electrice pot reduce impactul poluării asupra mediului înconjurător. Fie că vorbim despre electricele pure sau cele hibrid, emisiile de CO2 sunt foarte mici, comparativ cu propulsoarele ICE. Pe termen lung, acest fapt se va concretiza într-un aer mai curat, iar bolile cauzate de poluare vor fi reduse sau neutralizate.
  • Al patrulea avantaj ar fi confortul . Pentru că într-o mașină electrică este liniște deplină, confortul la rulare este magistral. Doar zgomotul la rulare al anvelopelor și cel al vântului care se lovește de caroserie te deranjează. Aici, orice mașină electrică, fie că vorbim de Tesla de 100.000 de euro ,  Dacia Spring de 10.000 sau mercedes Qeb care costă câteva zeci de mii de euro , este peste orice fel de motorizare clasică. Și pentru că bateriile sunt în mod normal montate destul de jos în mașină, iar motorul electric ocupă mai puțin spațiu decât un motor, habitaclul va oferi mai mult spațiu decât o mașină pe benzină de dimensiuni similare.
  • Al cincilea avantaj ar fi accelerația fulminantă . Datorită livrării instantanee a cuplului motor, majoritatea vehiculelor electrice se simt ca un fel de navetă spațială. Dacă vedeta industriei, Tesla, se laudă cu demaraje 0-100 km/h de 3 secunde, modelele mai ieftine ajung la aceste valori undeva pe la 7 secunde. Oricum, comportamente dinamice demne de mașini cu valențe sportive .

Dacă ecologia nu este punctul tău forte, deținerea unui autovehicul electric prezintă avantaje și în prezent. Având în vedere incertitudinea în care se află legislația privind motoarele convenționale și restricțiile de circulație din numeroase orașe importante ale lumii, o mașină electrică pare a fi cea mai sigură investiție pe termen mediu și lung.

Desigur că în România numărul de mașini electrice este foarte mic, iar acest fapt aduce după sine și o serie de dezavantaje.

  • Infrastructura stațiilor de încărcare este în creștere, fenomenul de “range anxiety”, nefiind la fel de pronunțat ca în trecut. Totuși, timpul de încărcare rapidă este de minim 30 de minute. Astfel, o călătorie trebuie planificată din timp și în funcție de distanța parcursă de la casă , trebuie să avem în vedere vecinătatea facilităților pentru încărcare. De asemenea, pentru unii poate fi destul de deranjant să staționeze 30-40 de minute, știind cât de simplu și rapid este de alimentat un vehicul convențional.
  • Orice consumator din mașină va reduce autonomia acesteia. Sistemul de climatizare, scaunele încălzite și chiar și radioul sau încărcarea unor telefoane mobile vor scădea în mod direct procente ale bateriei și implicit și distanța posibilă de deplasare. Este de menționat și faptul că deși sunt mașini electrice, consumul în mediul urban va crește. Pornirile și opririle repetate, răcirea și încălzirea habitaclului, cât și staționarea în traficul bară la bară, vor diminua capacitatea bateriei. În cazul mașinilor de tip HEV sau MHEV, aceste efecte sunt mai puțin deranjante datorită motorului termic.
  • Prețul de achiziție al unei mașini electrice este în continuare mult mai mare față de o mașină cu un motor termic. Desigur că există și unele excepții, însă în majoritatea cazurilor vorbim de diferențe de peste 10.000 de euro în cazul unor modele identice dar cu tren de rulare diferit (de exemplu VW Golf vs VW e-Golf).

O mașină electrică în România are aproximativ aceleași costuri ca și în restul Europei. Ține cont că oricare ar fi opțiunea ta, statul român îți restituie 45.000 de lei din întreaga sumă prin surse de finanțare cum este programul Rabla Plus sau puteți găsi mai multe modele în platformele de anunțuri auto .

Noi vă vom menționa câteva dintre cele mai apreciate modele la ora actuală, în ordinea prețului de achiziție.

  • Renault ZOE – printre cele mai accesibile mașini electrice din România, cu un preț de pornire de 30.350 de euro.
  • Volkswagen e-Golf – prețul acestui model este de 33.142 de euro.
  • BMW i3 – prețul acestuia este de 40.282 de euro.
  • Peugeot e-2008 – prețul de pornire este de 33.907 euro.

Cum alimentăm o mașină electrică în România?

Puterea prizei sau a stației de încărcare determină cât de rapid se acumulează energie în baterie. Astfel, dacă încarci mașina la o priză clasică, acasă, o încărcare completă poate dura și 10-15 ore. În schimb, dacă alegi o stație rapidă (de 50-120 kWh), poți fi gata de drum într-o jumătate de oră.

Mai mult decât atât, tensiunea din cablul de încărcare influențează rapiditatea acestui proces. Pentru un cablu cu rezistențe ce suportă o tensiune de 220V, poți aștepta și 7 ore, pe când unul ce suportă 380V îți va asigura încărcarea completă a bateriilor în maxim 2-4 ore.

Procesul propriu-zis de alimentare al unei mașini electrice este foarte simplu și intuitiv . Conectăm cablul de încărcare în slotul mașinii și așteptăm ca bateria să se încarce. Lucrurile se complică atunci când vorbim despre diverse tipuri de cabluri sau puteri/viteze de încărcare. O stație special amenajată poate oferi viteze de până la 120 kwh, suficiente pentru un “plin” obținut într-o jumătate de oră. Stațiile de încărcare încep să crească în număr, iar unele oferă chiar și încărcări gratuite o dată pe zi. Totuși, dacă preferăm să încărcăm acasă, timpul de încărcare va fi și de 15 ore, iar prețul per kwh va fi de 0,5 lei.

Mașinile hybrid convenționale pot fi conectate la o priză pentru a se reîncărca, dar PHEV-urile pot fi încărcate în mișcare printr-o sursă de alimentare externă. Au același motor ca hibrizii convenționali, dar pot parcurge și distanțe mai mari alimentate exclusiv de electricitate.

Cele mai populare mașini electrice în România

Renault ZOE este accesibil, dar și bine echipat. Cu un design cunoscut și dotări numeroase, această variantă este din ce în ce mai populară în țara noastră. Dimensiunile reduse o fac potrivită pentru străzile înguste, dar spațiul interior este suficient pentru clasa din care face parte.

Volkswagen e-Golf – un Golf electrificat este pentru unii o ofertă de nerefuzat. Automobilul oferă beneficiile unei mașini compacte, un spațiu interior mai mare și design-ul emblematic. Amestecul de nou și clasic ce lucrează în armonie unul cu celălalt fac din e-Golf un automobil foarte atractiv.

BMW i3 – o mașină ușor neconvențională, dar care reușește să-și atingă scopul de vehicul ecologic. Cu toate că unele materiale din interior provin din plastic reciclat, automobilul are o personalitate proprie și originală, iar impresia de calitate și lux specifică unui BMW este prezentă.

Peugeot e-2008 – un SUV îndrăzneț cu versatilitate urbană, acum electric. Avantajele unei mașini impunătoare dar practice și spațioase în interior, cumulate cu beneficiile unui tren de rulare ecologic și economic.

Merită achiziția unei mașini electrice second-hand?

Vehiculele electrice sunt reciclabile într-o măsură mai mare decât predecesoarele lor pe benzină și diesel. Anumite modele sunt realizate cu conducte de aer, țesături și tablouri de bord refolosibile, îmbunătățind și mai mult amprenta lor verde.

La fel ca în cazul mașinilor convenționale, cumpărarea de automobile electrice second hand este o opțiune mult mai ieftină, dar atunci va trebui să iei în considerare o baterie potențial deteriorată, iar cumpărarea uneia noi de multe ori implică un cost extrem de mare.

Ca oricare altă mașină la mâna a doua, și o mașină electrică poate avea un preț atractiv dar unele probleme ascunse. Fie că vorbim de consumabile neschimbate la timp sau evenimente rutiere mai grave sau mai ușoare, verificarea unei mașini SH este o idee înțeleaptă. Unul dintre site-urile cu o bază de date solidă ce oferă astfel de verificări este carvertical.com . Puteți să vă înregistrați aici și să faceți verificările de care aveți nevoie .

Reține că diferitele sisteme din vehiculele electrice nu vor putea fi reparate de mecanicii clasici. Dacă te gândești să mergi pe electric, caută un dealer care vinde astfel de automobile. Aceștia vor fi mai în măsură să îți ofere sfaturi cu privire la necesitățile de întreținere ale mașinii tale și la service-urile acreditate.

În concluzie, sunt multe păreri ce susțin că mașinile electrice vor deveni din ce în ce mai populare, prețurile acestora vor scădea, iar gama se va lărgi, devenind o alternativă din ce în ce mai bună pentru publicul larg. Mai mult decât atât, în unele țări din Europa, guvernul intenționează să interzică vânzările tuturor mașinilor și autoutilitarelor diesel și pe benzină până în 2040, împingând din ce în ce mai mulți șoferi să cumpere vehicule electrice.

Acestea fiind spuse, pune în balanță confortul combustibilului fosil cu inovația electrificării și ia decizia care se potrivește nevoilor tale.

2-publicitate-creativa

A fi creativ în publicitate insemna cresterea afacerii tale

Cum putem defini creativitatea în domeniul publicității ?

Unii consideră creativitatea ca fiind un mod inovator de a privi lucrurile comune şi a pune în lumina reflectoarelor extraordinarul din ele sau de a le combina în moduri inedite, pentru a le da noi utilizări şi a le folosi în scopuri diferite decît cele deja validate de tradiţie. Astfel creativitatea este privită ca un mod de a fi, ca o posibilitate de a crea ceva ce nu există din nimic, ca o abilitate de a produce frumosul.

Este foarte greu să afli cu exactitate ce este creativitatea sau cum se declanşează ea. Deşi auzim şi folosim frecvent acest concept, trebuie să recunoaştem că el este unul destul de dificil de definit, lucru dovedit şi de multitudinea definiţiilor existente în bibliografia de specialitate din diverse domenii. Dicţionarul enciclopedic defineşte creativitatea ca „trăsătură complexă a personalităţii umane, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original”.

Creativitatea este o sensibilitate faţă de natura umană şi capacitatea de a o comunica. Este necesară o analiză atentă a consumatorului, a nevoilor acestuia pentru că doar în acest fel se poate sugera avantajul clar implicat de utilizarea produsului.

În dicţionarul Webster creativitatea este definită ca fiind „abilitatea de a transcende ideile, regulile, modelele, relaţiile tradiţionale şi de a crea noi şi semnificative idei, forme, metode, interpretări etc.; originalitate sau imaginaţie”. Enciclopedia Britannica asociază creativitatea cu „abilitatea de a face sau de a produce ceva nou, o nouă soluţie a unei probleme, o nouă metodă, un dispozitiv nou, un nou obiect artistic ori o nouă formă artistică”.

Mulți jonglează cu expresii ce provin din domeniul publicității, însă doar o parte din ei au o idee clară despre ceea ce vorbesc. Prin urmare, trebuie să te lămurești ce înseamnă mai exact concept creativ.

În mod cert, primul impuls este să te gândești că expresia nu poate înseamna altceva decât un concept sau o idee care este creativă. Good job, Sherlock! Acum lasă-ne să te ajutăm să intri în rândul celor inițiați. În domeniul advertisingului, sau în muzică și divertisment  „conceptul creativ” este acea idee care stă în spatele campaniei publicitare și care are meritul de a capta interesul publicului, de a genera un răspuns emoțional și de a-i determina pe membrii acestuia să acționeze.

Specifică speciei umane, creativitatea reprezintă modul în care suntem capabili să înțelegem elementele , să ne exprimăm în noi şi diferite feluri, schimbând lucrurile în moduri neaşteptate şi provocatoare. Fiind văzută ca cea mai importantă resursă umană, îi este atribuit chiar succesul progresului.

Este important de reținut că ea se comportă ca o temă unificatoare, ce va fi folosită pe toate canalele de comunicare, diseminată prin intermediul tuturor mesajelor și către toate publicurile brandului. Cu alte cuvinte, putem spune că este „draftul” care indică direcția campaniei publicitare și care generează sugestii și impresii . Prin urmare, șterge orice altă definiție aveai în minte pentru concept creativ.

2. Ce caracteristici trebuie să aibă creativitatea pentru a avea succes în advertising

Pentru ca ideea unei campanii publicitare să aibă efectul scontat, ea trebuie să se bazeze pe o strategie de comunicare și pe un brief creativ. Știm la ce te gândești – oare în publicitate totul trebuie să fie creativ? Răspunsul: da și nu. Deși trebuie să aduci mereu pe masă o idee nouă, ea poate fi pusă în aplicare prin metode deja testate.

Din perspectiva omului de media, e optimizare a bugetelor, vizibilitate maximă a unităţilor de promovat (machete de presă, bannere, spoturi, panouri). Din perspectiva clientului e acea calitate care face din agenţia cu care lucrează un partener creditabil pentru că rezultatele demersului agenţiei sunt de regăsit în cifra de vânzări şi în notorietatea produselor.

Creativitatea este ancorată în realitate, în domeniul publicităţii ea este cuantificabilă în raport cu eficienţa, cu premiile, cu rezultatele cercetărilor, cu vânzările, cu notorietatea produsului creativ. În publicitate nu se face creaţie de dragul creaţiei, ea trebuie să vândă marca pentru care este realizată. Creaţia este o cale de a crea şi de a menţine legătura dintre produs şi consumator, o comunicare inedită, coerentă şi onestă despre un produs, sau afacere la cheie care să „vorbească pe limba consumatorilor”.

Activitatea de creaţie reprezintă componenta cea mai spectaculoasă a publicităţii, reprezentând de altfel şi partea cea mai vizibilă a procesului de publicitate. Procesul creativ nu se face însă „la inspiraţie”, ci se bazează pe cât mai multe cunoştinţe despre produs, consumator şi avantajele preconizate, astfel încât specialistul în publicitate să poată canaliza informaţiile concrete într-un text de reclamă creativ şi capabil să atragă atenţia.

Procesul creativ se desfăşoară pe mai multe etape: găsirea conceptelor, a textului, a imaginilor şi a mijlocului potrivit pentru a le prezenta, urmată de combinarea tuturor elementelor unei reclame (titlu, text, imagini) într-o singură idee compactă, cu alte cuvinte dezvoltarea conceptului total.

Așadar, ce ingrediente secrete trebuie să aibă conceptul creativ care stă la baza demersurilor de promovare ?

  • Originalitate

Reclamele pe care le afișezi pentru publicurile tale trebuie să le aducă acestora elemente și asocieri surprinzătoare ori rar întâlnite până la momentul respectiv, care să distanțeze imaginea brandului tău de clișee și idei evidente. Echipa care concepe campania se va concentra asupra unicității mesajului transmis, atât la nivel de formă, cât și de fond la fel ca și în sport , unde toți coechipierii depun efort în aceași direcție .

  • Flexibilitate

Conceptul creativ de succes trebuie să poate fi adaptat mai multor publicuri și canale de trafic sau comunicare și să-ți ofere mai multe posibilități de a transmite același mesaj. Astfel, te asiguri că produsul sau serviciul promovat poate fi prezentat în mai multe contexte, pentru a-i sublinia utilitatea și versatilitatea.

  • Dezvoltare

O idee creativă de succes are nevoie să poată fi dezvoltată la nivelul detaliilor pentru a putea fi transmisă în mod eficient. Prin urmare, în jurul conceptului creativ trebuie să fie elaborate elemente care să ajute la conturarea mesajului principal: design-ul, partea de copywriting, muzica, imaginile și altele de acest fel.

  • Sinteză

Poate că cel mai mare merit pe care îl are un concept creativ este acela de a asocia elemente care, la prima vedere, par fără legătură între ele. Prin astfel de asocieri inedite, poate fi transmisă, în mod simplu și rapid, o idee valoroasă.

  • Valoare artistică

Pentru ca un concept creativ să fie desăvârșit, el trebuie să se remarce prin dimensiunea artistică. Nu te speria, nu trebuie să fii următorul Picasso pentru a-ți vinde produsele, însă dacă vrei ca publicul tău să te ia în considerare, va trebui să investești în calitatea estetică a modului în care te promovezi. Tot ceea ce ține de elemente verbale, vizuale sau auditive va trebui să fie realizat la standarde înalte. Cu alte cuvinte, consumatorul nu trebuie să se rămână cu impresia că a privit o reclamă, ci, mai degrabă, o mică operă de artă.

Publicitatea urmăreşte două obiective simple:

Să informeze şi să convingă. Pentru a se întâmpla acest lucru, creatorul de publicitate trebuie să conceapă mesaje de publicitate eficiente, cu o capacitate mare de persuadare. Acestea trebuie să acapareze publicul ţintă, oferindu-i o motivaţie pentru a le urmări. După cum spunea Bernbach: „adevărul nu este adevăr până când oamenii nu te cred şi ei nu te pot crede dacă nu ştiu despre ce vorbeşti şi nu pot şti despre ce vorbeşti dacă nu te ascultă şi nu te vor asculta dacă nu eşti interesant şi nu vei fi interesant dacă nu spui ceva într-un mod imaginativ, original, proaspăt”.

Îndeplinirea acestor obiective necesită imaginaţie, creativitate, spirit inovator şi profesionalism în executarea produsului publicitar. Astfel, strategia creativă şi fineţea execuţiei joacă un rol din ce în ce mai important în privinţa succesului produselor publicitare.

Unii consideră creativitatea cea mai bună modalitate de a privi lucrurile comune şi a pune în lumina reflectoarelor extraordinarul din ele sau de a le combina în moduri inedite, pentru a le da noi utilizări şi a le folosi în scopuri diferite decît cele deja validate de tradiţie. Astfel creativitatea este privită ca un mod de a fi, ca o posibilitate de a crea ceva ce nu există din nimic, ca o abilitate de a produce frumosul.

Publicitatea înseamnă cercetare, strategie, inspiraţie

dar, mai mult decât orice, înseamnă creativitate. Este necesară descoperirea unei modalităţi prin care mesajul publicitar să se facă remarcat în mijlocul larmei create de toate celelalte reclame care concureazǎ pentru captarea atenţiei în această societate suprasaturată din punct de vedere al comunicării şi al informaţiilor.

Având în vedere faptul că oamenii nu-şi amintesc detalii cu claritatea cu care îşi amintesc concepte, în publicitate, conceptele simple, formate însă printr-o atenţie sau educație specială acordată detaliilor (cuvinte, litere, fotografii) devin reclame excepţionale. De obicei, un concept creativ este simplu, iar după ce a fost dezvoltat, soluţia oferită de el pare evidentă. Însă tocmai această simplitate îl determină să fie mai puţin accesibil, ideile valoroase devenind greu de generat.

Amuzant sau şocant, mesajul publicitar al unui advertorial  trebuie să atragă atenţia. Există atât de multe exemple de reclame care plac consumatorului, despre care acesta povesteşte cu prietenii, dar atunci când este întrebat de cineva despre ce produs este vorba, îşi dă seama că nu a reţinut şi acest detaliu. Acesta este un exemplu de reclamă nereuşită. Atâta timp cât mesajul publicitar nu este asociat cu produsul, publicitatea nu şi-a atins scopul.

Interpretările creative pe care le daţi strategiei în slujba unui client nu au altă limită decât imaginaţia dumneavoastră.” De asemenea, autorii vorbesc despre atragerea şi menţinerea atenţiei publicului ca fiind cel mai important criteriu care asigură succesul conceptului creativ.

Creativitatea este un imperativ pentru oricine lucrează în publicitate, fiindcă ea înseamnă soluţii atipice, care te fac să fii cu un pas înaintea concurenţei, să prezinţi mai bine produsele cumpărătorului şi să-l convingi cu mai mult succes. Creaţia publicitară presupune aptitudini speciale, multă răbdare, tact şi putere de concentrare din partea creatorului său.

Omul de creaţie din publicitate sau cel care face optimizarea trebuie să deţină cunoştinţe foarte concrete din sfera teoretică a meseriei, dar şi din sfera produsului sau serviciului pe care îl promovează (contextul pieţei, concurenţa, intenţiile clientului, potenţialul de imagine şi locul produsului pe piaţă, consumatorii, etc.) şi totodată, trebuie să fie caracterizat de o trăsătură foarte importantă: o scânteie creativă, inovativă. De aceea, nu oricine poate face creaţie publicitară.

Amintiți-vă că pentru ca o campanie creativă să funcționeze, trebuie să atragă atenția publicului, să fie creativ și, de asemenea, să se bucure de ea.. Dar cel mai important este că reușești să asociezi acea experiență cu brandul cu care lucrezi.

Acum că știi mai multe decât influencerii wannabe despre ce este un concept creativ, vei putea să colaborezi eficient cu cei specializați în domeniu pentru ca brandul tău să aibă parte de cea mai bună promovare.

3-publicitate-promovare

Incearca sa descoperi pe cale emotiva ce vrea clientul de la produsul tau

Putem spune ca motivatia da impulsul de cumparare, iar emotia asociata mesajului publicitar accelereaza achizitionarea unui produs sau franeaza procurarea altuia.

Comportamentele emotionale, empirice si estetice, care in mod traditional depasesc sfera marketingului traditional, se bucura in prezent de o deosebita atentie. Desi unii sunt chiar de parere ca aceste aspecte ale activitatii de consum merita un studiu de sine statator, practicienii si-au dat seama ca intelegerea dinamicii experientei emotionale poate sa contribuie la dezvoltarea strategiei de marketing.

Emotia reprezinta o stare constienta de excitatie, generata de satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinte umane. Ea depinde in mare masura de dispozitiile affective ale fiecarei persoane, de fondul emotional al com­portamentului fiecarei persoane.

“Emotiile propriu-zise sunt controlate constient si se preteaza la invatare, la modelare sociala. Din perspectiva efectelor, putem sa le clasificam in emotii (pozitive) care potenteaza activitatea indivizilor, si emotii astenice (negative) care le diminueaza energia. Reclama trebuie plasata in zona emotiilor stenice, de vreme ce prin ea se urmareste stimularea actiunii de cumparare.

Diverse cauze simultane pot determina asocieri de emotii si/sau sentimente contradictorii, de genul placere-neplacere, iubire – ura. In asemenea situatii de competitie a emotiilor si sentimentelor in legatura cu un anumit produs sau serviciu, reclama intervine in sensul intensificarii emotiei/sen­timentului care influenteaza pozitiv decizia de cumparare (de exemplu, inlatura temerile sau aversiunea si intareste increderea, cultiva dorinta de achizitionare).

Richard W. Mizerski si J. Dennis White au analizat intelegerea si folosirea emotiilor in publicitate, considerand ca emotiile au o influenta semnificativa asupra deciziilor de achizitie si de consum a numeroase produse. O buna exemplificare a acestui fenomen e oferita de piata dulciurilor si a produselor alimentare, in cazul careia, reactiile consumatorilor sunt rezultatul unui numar considerabil de situatii pline de incarcatura emotionala care pot fi exploatate de strategia publicitara. In copilarie, dulciurile sunt adesea folosite pentru recompensarea unui comportament adecvat, in timp ce, pentru adulti, ele au valoarea unui cadou, a unui „mesaj” pozitiv cu ocazia unor evenimente ca: Ziua Sfantului Valentin, aniversarile de tot felul si zilele de nastere.

Pe de alta parte, multi consumatori cred ca dulciurile in exces au consecinte negative. Valorificand, in demersurile publicitare aceste experiente din trecut, si altele similare, vanzatorul de dulciuri poate incerca, fie sa reduca atitudinile emotionale negative fata de marca sau fata de clasa de produse, fie sa le accentueze pe cele pozitive. Emotiile par sa joace un rol asemanator si in cazul altor produse de consum, ca tutunul, bauturile alcoolice, automobilele, cat si in cazul multor produse alimentare.

Cercetarile au evidentiat faptul ca experientele emotionale sunt determinate la unii oameni mai mult de factori externi, situationali, iar la altii emotiile sunt legate de factori interni, ce tin de individul insusi (J. W. Duncan & J. D.Laird, 1980). Designerul de reclama pentru căutare automobile de exemplu , trebuie sa anticipeze la ce categorie de stimuli – externi sau interni – este mai probabil sa raspunda emotional diferite segmente de public, pentru a-si alege argumente de maxim efect emotional.

Desi poate fi imaginat un numar aproape nelimitat de aplicatii, obtinerea unor reactii emotionale prin reclama pare sa imbrace trei tipuri de utilizare diferite, dar legate intre ele. Probabil ca emotia este cel mai adesea folosita pentru a produce o anumita atitudine in raport cu marca sau cu intreaga clasa de produse. Exista numeroase exemple in care obtinerea unei mari varietati de reactii emotionale este menita a-l face pe consumator sa se simta „bine”, „confortabil” sau „asigurat” atunci cand se gandeste la o marca sau la un produs.

O aplicatie la fel de importanta consta in prezentarea emotiilor ca beneficiu distinct ce rezulta din consumarea marcii sau a clasei de produse. In cele din urma, emotiile pot fi folosite pentru a spori eficacitatea transmiterii mesajului publicitar pentru afacerea mea sau alte business-uri .

1.1. Emotii pozitive in reclame

Prin simpla repetare a reclamei se obtine o atitudine pozitiva a cumparatorului fata de informatiile pe care le-a mai receptat, imaginile si sunetele pe care le-a mai intalnit, obiectele despre care i s-a mai vorbit. Aceasta conditionare emotionala pozitiva nu depinde de credibilitatea mesajului publicitar (R. B. Zajonc, 1890; C. Ober-miller, 1985). Ea constituie un efect automat, neconstientizat al repetarii.

Folosirea temelor, simbolurilor sau a altor materiale emotionale in domeniul reclamei se poate dovedi eficienta in dezvoltarea si perpetuarea reactiilor pozitive fata de un produs. Prin generarea unei serii de „sentimente” sau „stari” si prin asocierea acestor experiente cu marca sau clasa de produse, se pot dezvolta si mentine imagini puternice.

Se presupune ca dezvoltarea acestei imagini de marca se poate petrece in doua moduri. Folosirea materialului emotional poate duce la asocierea directa dintre reactiile emotionale existente si aluziile la marca. Un al doilea mod tine de faptul ca cercetatorii au demonstrat importanta, in strategia promotionala de crestere a autoritatii , a atitudinii consumatorului fata de reclama in sine. Se pare ca o atitudine pozitiva fata de mesajul publicitar rezulta din aluziile emotionale din acea reclama si contribuie la dezvoltarea unei imagini de marca favorabile. Aluziile din executia creativa care corespund unei ambiante placute ar trebui sa fie astfel alese, incat sa poata produce emotia dorita.

Indiferent de maniera specifica in care sunt formate diversele legaturi, asocierea raspunsurilor emotionale cu aluzii de marca ar trebui sa aiba ca rezultat formarea unei imagini pozitive care sa faciliteze cumpararea produsului. De exemplu, atunci cand un consumator va intalni aluzii legate de marca in raftul unui magazin, el isi va aminti imagistica si experientele emotionale asociate, care au fost initial prezentate in reclamele marcii. S-a sugerat ca aspectele empirice ale emotiei tin in primul rand de componenta motorie (de exemplu musculara, viscerala, cardiovasculara, glandulara etc.) ce genereaza atitudinea fata de marca.

Astfel, cand un consumator „inmagazineaza” afecte, el inmagazineaza, de fapt, aceste tendinte motorii de optimizare , care, impreuna cu alte lucruri, pot fi asociate exclusiv cu o marca. Aceasta gama larga de corelari emotionale ar putea sa diferentieze efectiv marca vizata de concurentii sai, avand un impact puternic asupra preferintei consumatorului pentru acea marca.

Ceea ce ii preocupa pe designeri este in primul rand exploatarea emotiilor pozitive spontane legate de satisfacerea trebuintelor. O firma producatoare de bauturi racoritoare, de pilda, poate apela la sete -o trebuinta fiziologica, de la primul nivel maslowin – ilustrand in reclama placerea de a bea ceva rece pe o vreme calduroasa.Trebuintele de prestigiu, respect si autorespect de la nivelul al patrulea pot fi sugerate in reclama unei firme de materiale sportive prin imaginea unui copil fericit care se lauda in fata prietenilor cu o racheta noua de tenis.

Strategia de reclama bazata pe emotiile naturale asociate cu utilizarea produsului/serviciului promovat poate recurge fie la exemplul altor consumatori care se bucura de produsul/serviciul respectiv, fie la evocarea experientelor placute ale receptorului legate de utilizarea aceleiasi marfi sau a altor produse sau servicii apartinand firmei ofertante. In primul caz, reclama stimuleaza comportamentul mimetic al publicului consumator, iar in al doilea caz incurajeaza repetarea achizitiei, adica fidelitatea fata de firma. In cazul unei reclame cu caraceter turistic, care prezinta persoane care se simt bine, se distreaza in vacanta la – de exemplu la Aquitaine / France (figura 7).

Figura 7 – Reclama la Aquitaine / France

Manipularea emotiilor pozitive in reclama este mai dificila pentru marfuri sau servicii banale, a caror utilizare nu declanseaza spontan stari afective placute. In asemenea cazuri se poate recurge la formula de conditionare clasica socială , pavloviana, asociind produsul / serviciul promovat cu o sursa externa sigura de emotie pozitiva (stimul neconditionat), de pilda o muzica deosebit de frumoasa, o culoare foarte calda, un peisaj exceptional de pitoresc. Repetarea continua in campania de reclama a stimulului neconditionat in prezenta produsului promovat, face ca produsul sa fie treptat asociat cu acea stare agreabila. Cand cumparatorul se afla in magazin in situatia de a alege intre mai multe produse din categoria respectiva, vederea marcii promovate in reclama de tip pavlovian ii va declansa senzatia de placere (reflex conditionat), influentand astfel decizia de cumparare.

Reusita reclamelor bazate pe acest mecanism presupune o campanie continua, caci reflexul conditionat dispare curand dupa ce obiectul este „lasat singur”, adica nu i se mai face reclama in asociere cu stimulul neconditionat (de exemplu, muzica, peisaj, culoare). Totodata, stimulul neconditionat trebuie sa fie foarte puternic, pentru ca numai o reactie fiziologica semnificativa poate crea reflexul conditionat.

Mai mult decat atat, cercetatorii au lansat ipoteza ca excitarea emotionala a consumatorului poate fi o motivatie majora in achizitia unor produse cum ar fi romanele, reprezentatiile teatrale si antrenamente sportive. Intr-adevar, experienta emotionala ce rezulta din achizitia sau consumul produsului constituie un beneficiu distinct si irezistibil al produsului pentru un regim echilibrat .

Totusi, spre deosebire de folosirea emotiei pentru a produce o atitudine pozitiva fata de marca, in cazul pozitionarii unui produs pe baza unui beneficiu emotional, obiectivul e sa se demonstreze consumatorilor ca este necesara o reactie comportamentala (de exemplu, achizitia produsului) pentru ca beneficiul sa fie atins. Aceasta diferenta critica arata faptul ca, intr-o strategie bazata pe „beneficiul emotional”, este vital ca sa se cunoasca comportamentele necesare obtinerii unui bonus emotional.

1.2. Emotii negative in reclame

O tactica persuasiva de mare efect este invocarea de emotii negative pe care produsul/serviciul promovat in reclama le poate preintampina (de exemplu, sistemele de alarma pentru masina sau pentru casa, care apara proprietarul de hoti). Reclama bazata pe întrebări sau emotii negative promite o recuperare a achizitiei prin inlaturarea unei senzatii de disconfort fizic sau psihic.

„Cercetarile privind substratul nervos al emotiilor au pus in evidenta faptul ca emisfera dreapta este implicata mai mult in emotiile negative decat in cele pozitive. Eficacitatea reclamei cu spectru emotional negativ nu este insa conditionata doar de impactul afectiv, ci mai ales de rationalizarea si pozitivarea mesajului pe ansamblu, iar acestea tin de activitatea emisferei stangi si depind de calitatea argumentatiei logice, a prezentarii produsului/serviciului oferit ca solutie unica sau optima. Daca reclama sperie consumatorul fara a-i da un remediu prin produsul sau serviciul salvator, ea nu-si atinge scopul promotional. Designerul trebuie sa aiba mereu in minte ideea ca reclama nu se concepe de dragul efectelor dramatice, scopul ei este crearea interesului de achizitionare a ofertei.” De exemplu reclama cu caracter social „Drogurile ucid”– Cimitirul – (figura 8) al brand-ului Salvati copii se bazeaza pe crearea de emotie negativa.

1. Umorul in reclame

Pe langa folosirea afectelor pentru a forma o anumita atitudine fata de marca sau pentru a deprinde consumatorul cu o reactie comportamentala, emotia poate juca un rol hotarator intr-o campanie publicitara sporind impactului mesajului. Acest efect asupra publicului a fost semnalat atunci cand s-au testat reclame ce foloseau umorul.[7]

In plus, folosirea unui material publicitar care evoca o stare sau o reactie emotionala in concordanta cu emotia asociata unor experiente anterioare legate de marca, poate avea un efect deosebit in intarirea si extinderea comportamentului fata de brand.

In reclama tiparita, abordarile cu cele mai mari sanse de reusita sunt banda desenata si caricatura. Ambele atrag in mod spontan privirea. Spoturile publicitare utilizeaza cu succes animatia. De exemplu reclama la Red Bull are o reclama animata cu personaje animate.

Dar nici umorul, despre care se crede ca inveseleste pe oricine, nu este o arma sigura in reclama. Daca gluma este prea buna, clientul isi aduce aminte poanta, dar uita produsul/serviciul promovat. Pentru ca umorul sa creeze simpatie si memorabilitate pentru obiectul promovat, este indispensabil ca pro­dusul/serviciul oferit sa se afle in centrul poantei, iar comicul sa fie legat direct de utilizarea sa. Daca gluma este prea banala, ea produce dezamagire si prejudiciaza imaginea produsului, il devalorizeaza. Chiar daca gluma este reusita, dupa ce ai vazut sau auzit reclama de trei ori, ea inceteaza sa te mai amuze, iar a douazecea oara te enerveaza – deci publicitatea umoristica are viata activa scurta.

O formula cu sanse considerabile de reusita este campania construita pe umor situational, in care produsul apare ca „erou” de mini-comedii si este cu atat mai indragit cu cat inventivitatea creatorilor lungeste mai mult „serialul” comic. De exemplu renumitul Dorel, din reclama la coniacul Unirea care a fost pus in tot felul de situatii care provoaca rasul si au ajuns deja foarte cunoscute expresiile: „Gogule, probleme mai?” sau “Ce, ma, nu-ti ajunge drumul?” Totusi, CNA a interzis in 2004 difuzarea spoturilor publicitare la acest coniac pentru ca promova comportamente si atitudini neadecvate.

Designerii de publicitate umoristica trebuie sa aiba insa grija sa nu distribuie niciodata cumparatorul intr-un rol ridicol sau penibil in actiunea de cumparare sau de utilizare a produsului, pentru ca astfel i-ar provoca un sentiment de neadecvare la obiectul respectiv si impresia ca produsul insusi este incomod, dificil sau riscant de manipulat.

1.4. Intelegerea modului in care emotiile influenteaza comportamentul de consum

Trairile afective tin de experienta intima a persoanei si se studiaza prin metoda autoobservatiei, folosind tehnica raportului introspectiv (self-report technique). Pe aceasta cale se poate obtine o descriere fenomeno­logica a procesului emotional din perspectiva experientei individuale a subiectilor. Punctul logic de pornire este reclama insasi, care furnizeaza aluziile publicitare sub forma unor scene sau evenimente infatisate in reclama.

Daca sunt eficiente, aceste aluzii ar trebui sa provoace cel putin o „experienta emotionala” in randul publicului. Se crede ca aceasta experienta emotionala este produsul a doua procese integrate (excitarea fiziologica si activitatea mentala/cognitiva), amandoua parand a fi necesare. Cu toate ca succesiunea componentei fiziologice si a celei cognitive este supusa dezbaterii, diferenta de timp dintre cele doua este atat de nesemnificativa, incat agentul publicitar ar trebui de fapt sa se intrebe daca aceasta succesiune chiar exista.

Activitatea mentala sau cognitiva provocata de reclame poate opera adesea la un nivel subconstient. Cu alte cuvinte, activitatea cognitiva initiata de aluziile emotionale dintr-o reclama poate sa se produca atat de rapid, incat individul nu reuseste sa observe si sa isi semnaleze procesul aflat in desfasurare. Acest fapt are implicatii semnificative asupra alegerii procedurilor de testare a strategiei creative. Din cauza activitatii mentale inconstiente, tehnicile seo de adunare a informatiilor bazate pe auto-dezvaluirea verbala pot fi total ineficiente in masurarea intensitatii sau tipului experientei (experientelor) emotionale traite dupa expunerea la reclama.

Emotia este un fenomen psihofiziologic complex care presupune:

trairi afective ale relatiei cu mediul;

modificari organice, vegetative;

manifestari comportamentale.

Excitarea fiziologica cuprinde reactiile organice active in timpul experientei emotionale. Desi se pare ca aceasta implica cea mai mare parte a sistemului nervos uman, reactiile sistemului nervos autonom (SNA), si mai ales ale ramurii simpatice, sunt considerate a fi cele mai relevante in cazul unei experiente emotionale. Se obtin de obicei masuratori ale ritmului cardiac, ale presiunii sangvine sau ale pulsului sangvin, ale reactiei galvanice a dermei (RGD) si ale respiratiei; folosirea electromiogramelor (EMG) care masoara activitatea muschilor faciali s-a aratat si ea destul de promitatoare. Cativa agenti publicitari cerceteaza folosirea acestor masuratori in evaluarea publicitara, insa pana acum nu au fost stabilite proceduri de testare disponibile pe piata care sa contina si alte masuratori decat pe cele ale activitatii cerebrale.

O metoda utilizata cu succes de cercetatori consta in determinarea raspunsului pupilar la stimulii publicitari (E. H. Hess, 1965; R. S. Halpern, 1967). Dupa unele interpretari, dilatarea pupilei este un indice de emotie pozitiva, iar contractia ci este un semn de neplacere (E. H. Hess, 1972), desi alte studii au descris dilatari de pupila si in prezenta unor stimuli dezagreabili, cum ar fi un accident de circulatie (M. P. Janisse, 1973, 1974). Totusi, s-a convenit ca intensitatea emotiei determina gradul de modificare a dimensiunii pupilei, fie ea dilatare sau contractie. O alta metoda, cunoscuta sub numele de raspuns galvanic cutanat, masoara transpiratia provocata de emotie la maini si la degete, lichidul sarat marind conductivitatea pielii (R. M. Stern, J. H. Farr & W. J. Ray, 1975).

Formarea asociatiilor prin trairea propriu-zisa a unei emotii se explica usor prin teorii de invatare clasica sau instrumentala.

De indata ce elementele creative sau aluziile din reclama unei firme determina experienta emotionala, impactul asupra comportamentului de consum poate avea loc. Emotiile genereaza predispozitii sau planuri de a reactiona intr-un anumit fel care influenteaza puternic modul in care individul va reactiona de indata ce se va gasi intr-o stare emotionala. Totusi, seria de reactii posibile asociate cu o anumita emotie variaza in functie de individ, datorita pregatirii si experientei anterioare. In timp ce unii oameni ar putea simti nevoia sa consume un baton de ciocolata cand sunt nelinistiti, altii ar putea considera ca e greu sa mananci ceva cand esti intr-o asemenea stare. Este evident ca atat capacitatea unei serii de aluzii dintr-o reclama de a provoca o experienta emotionala, cat si comportamentul individului aflat intr-o stare emotionala se invata si sunt susceptibile de a fi modificate prin publicitate.

Emotiile pot fi folosite in mod profitabil pentru a-i invata pe consumatori sa achizitioneze marca atunci cand se regasesc in stari emotionale pe care doresc sa le modifice sau sa le perpetueze.

Manifestarile comportamentale legate de emotiile provocate de reclama se studiaza prin metoda observatiei, urmarindu-se expresia facila (incruntare, grimase), expresia vocala (tonalitate, pauze, inflexiuni), gesturile, miscarea/imobilitatea. Asemenea indicii fac posibila deosebirea unei stari emotionale de alta, indiferent de aria socioculturala de care apartin observatorii.

Totusi, din punctul de vedere al strategiei publicitare, capacitatea unei serii de aluzii publicitare de a starni o anumita reactie emotionala ar trebui considerata in general ca preexistenta. Cu alte cuvinte, ar fi mult prea dificil sa „dresezi” un public sa dezvolte experiente emotionale noi fata de elementele creative sau aluziile dintr-o reclama, cum ar fi, de exemplu, sa incerce o stare de tristete atunci cand este prezentata o scena vesela. Cea mai eficienta abordare este crearea predispozitiei de a reactiona fata de marca atunci cand publicul se afla in starea emotionala vizata.

De aceea, un agent publicitar specializat in reclame pentru dulciuri ar putea dori sa pozitioneze o marca ca lucrul cel mai potrivit pentru a fi mancat atunci cand cineva trece printr-o stare de neliniste. In masura in care comportamentul de consumare a marcii de dulciuri modifica o emotie neplacuta (alunga nelinistea), sau prelungeste o experienta emotionala favorabila, legatura dintre experienta emotionala originala si predispozitia de a reactiona va fi intarita.

1.5. Ce procese interne influenteaza emotia

Desi perceptia poate declansa spontan emotii, ea nu este singura lor sursa. In opinia lui S. Schachter si J. E. Singer (1962), o experienta emotionala consta intr-o excitatie fiziologica si o cunoastere in sensul interpretarii cauzelor excitatiei. Desi s-au formulat obiectii la teoria lui Schachter si Singer, in esenta ea se considera inca valabila, iar reclama emotionala aplica aceasta teorie imbinand efectul de excitatie spontana cu elementul rational, cognitiv, de explicatie cauzala.

Cunoasterea mai poate influenta emotia si prin credibilitatea sursei de informare, a martorilor folositi pentru acreditarea produselor, serviciilor, ideilor.

Memoria de lunga durata intervine in procesul de conditionare clasica, la asocierea de emotii pozitive cu produsele. Totusi este bine sa retinem ca emotiile memorate pe termen lung ca lanturi de reactii fiziologice se dezactiveaza destul de curand dupa ce „tratamentul” publicitar de conditionare clasica inceteaza. Memoria de durata se bazeaza pe abstractizari, generalizari si sistematizari, deci pe logica nu pe emotii.

Motivatia influenteaza emotiile receptorului de reclama mai mult poate decat oricare din procesele interne, tocmai datorita mecanismelor fiziologice la care se recurge foarte des in publicitate pentru a impinge cumparatorul la actiune, asa cum am aratat anterior.

Desi invatarea se realizeaza in general prin manipularea de reactii emotionale de placere sau neplacere, efectul ei este in mod paradoxal acela de dez-emotionalizare a clientelei. Comportamentul cumparatorului care invata despre un produs devine treptat o rutina, iar pe masura ce scade intensitatea emotiilor care insotesc achizitia si folosirea produsului, acesta pierde din valoarea sa afectiva. Se creeaza astfel conditii favorabile unui atac publicitar cu un produs similar nou, dar la o cota emotionala superioara. Noul produs va castiga prin valoarea afectiva adaugata.

2. Invatarea si reclama

Definita ca modificare relativ permanenta a comportamentului in urma achizitiilor informationale si a experientei, invatarea prezinta importanta din punctul de vedere al emitatorului de reclama, deoarece a sti cum invata cumparatorii inseamna a sti ce stimul trebuie asociat produsului sau serviciului promovat pentru a obtine reactia dorita din partea lor (de la curiozitate ori simpatie, pana la loialitate fata de marca sau firma).

Invatarea poate fi de diverse tipuri, dar in conceperea materialelor publicitare designerii le aplica mai frecvent pe urmatoarele:

  • invatarea prin conditionare clasica, de tip pavlovian;
  • invatarea prin conditionare instrumentala;
  • invatarea indirecta, prin observatie – teoria invatarii sociale;
  • invatarea prin rezolvare de probleme.

2.1.Conditionarea clasica de tip pavlovian

Repetarea unei reclame ce prezinta un produs/serviciu (stimulul pe care vrem sa-1 conditionam) urmat imediat de un alt stimul ce produce placere in mod spontan, neconditionat, creeaza in timp o reactie automata in randurile consumatorilor; simpla revedere a produsului sau simpla mentionare a bunurilor și serviciilor  le evoca placerea indusa de stimulul asociat in memoria lor permanenta cu obiectul reclamei. Cumparatorii aflati in situatia de a alege intre un produs complet necunoscut, deci neutru din punct de vedere emotional, si altul conditionat prin reclama sa le faca placere, il vor prefera – fireste – pe cel asociat cu o emotie pozitiva.

In afara de conditionarea clasica obisnuita, prin care se asociaza produselor/serviciilor niste stimuli senzoriali agreabili, reclama valorifica de asemenea cu succes alte doua variante ale acestui principiu cunoscute sub numele de generalizarea stimulilor si discriminarea stimulilor.

Generalizarea consta in prezentarea unui produs nou ca fiind similar cu niste produse consacrate din aceeasi categorie, in speranta ca prestigiul marcilor de referinta se va reflecta asupra noului produs.

In virtutea acestui principiu de generalizare a stimulilor, se practica si calchierea marcilor celebre, intelegand prin aceasta folosirea unor denumiri cu pronuntie identica sau foarte apropiata de a marcilor de succes, scrise foarte putin diferit de cele consacrate, astfel incat publicul sa nu-si dea seama de stratagema (de exemplu firma Conex SRL Caransebes, comerciant care ofera servicii in sectiunea Internet&Isp&Webdesign din domeniul Comunicatii si servicii in sectiunea Service&Reparatii din domeniul Electronice si compania Connex, lider al pietei de telecomunicatii mobile romanesti, prima retea de servicii video mobile din Romania, este marca inregistrata a MobiFon S.A., compania care a introdus serviciile GSM in Romania, la 15 aprilie 1997) sau a unui prestator de servicii de turism și rezervări hoteliere .

O alta forma de publicitate prin generalizarea stimulilor este cea a gamei de produse, in dezvoltarea careia se porneste de la un produs foarte reusit (de exemplu țigări de unică folosință sau dupa sapunul Dove au aparut samponul, balsamul, gelul de dus, lotiunea de corp, deodorantul, etc. cu acelasi nume).

Metoda discriminarii stimulilor are o actiune inversa: ea scoate in evidenta nu similitudinile, ci diferentele specifice intre produsele din aceeasi categorie sau produse apartinand aceleiasi firme. Scopul este de a proteja produsele reusite de asimilarea cu imaginea defavorabila a celor nereusite. Firmele care isi schimba si isi diversifica rapid productia se tem in general ca eventualele insuccese cu unele produse sa nu le distruga imaginea pe termen mai lung. In consecinta, ele prefera – din precautie – sa accentueze in reclame individualitatea marcilor si sa estompeze identitatea fabricantului.

Dupa R. A. Rescorla (1968), exista doua tipuri de situatii ce pericliteaza formarea reflexului conditionat clasic, de tip pavlovian:

o       Este vorba de prezentarea repetata, concomitent cu reclama de conditionare, a produsului neinsotit de stimulul care produce automat placere (o alta reclama pentru acelasi produs);

o       Fie de aparitia frecventa a stimulului respectiv neasociat cu produsul (o melodie la moda, un peisaj intr-o statiune de la mare asociat cu numeroase evenimente mondene mediatizate).

Aceste doua vulnerabilitati ale tehnicii de conditionare pot constitui arme de atac in mana concurentei. De indata ce o firma declanseaza o campanie clasica, un com­petitor abil poate manipula mediile introducand stimulul folosit pentru conditionare intr-o multitudine de alte contexte, in imediata apropiere a reclamei ce trebuie atacata. Atacatorul mai poate face simultan si reclama comparativa, prezentand produsul atacat in absenta stimulului de conditionare si intr-o situatie de inferioritate fata de propriul sau produs. In consecinta, receptorul reclamelor de conditionare si de atac va fi derutat, iar efectul de conditionare nu se va mai produce.

2.2.Conditionarea instrumentala

Un alt mod de invatare folosit frecvent in promovarea produselor este conditionarea instrumentala: cand intr-o serie cauzala de evenimente, un anumit comportament (alegerea unui anumit produs dintr-o gama) apare ca rezultat al evenimentelor de dinaintea sa (nevoia de a avea produsul respectiv si vizitarea unui anumit magazin), sponsorul de reclama poate sa „premieze” publicul daca vrea sa-i fixeze in memorie comportamentul care il avantajeaza (cumpararea produsului fabricat sau distribuit de sponsor sau companii ). Premiile pot fi garantii suplimentare, un avantaj de pret, un surplus de produs, un alt produs sau serviciu gratuit etc.

Conditionarea instrumentala, ca metoda aplicabila in diverse domenii, nu numai in reclama, are teoretic doua variante: premierea comportamentelor dezirabile in vederea fixarii lor si pedepsirea comportamentelor indezirabile in vederea eliminarii lor.

Reclama de conditionare instrumentala fiind de obicei pozitiva, anunta avantaje/premii speciale pentru persoanele care vor repeta cumpararea produsului/serviciului promovat. Designerii de reclama nu au cum sa pedepseasca publicul consumator care este liber sa aleaga pe piata. Cel mult, ei pot sa-1 ameninte cu pretul mai piparat si/sau proastele performante ale produselor concurentei. Dupa cum am vazut, publicitatea bazata pe emotii negative da asemenea avertismente. Totusi, dominanta reclamei – indiferent de argumentele folosite – trebuie sa ramana un sentiment de securitate pentru cumparator, de certitudine ca produsul promovat solutioneaza unele probleme pe care produsele concurente nu le rezolva.

O specie mai rar utilizata si in consecinta mai eficace este reclama post-factum (ulterioara deciziei si actului de cumparare), realizata in scopul disiparii disonantei cognitive.

Ea se recomanda mai ales in campaniile publicitare pentru obiecte/servicii scumpe (automobile, excursii in strainatate, parfumuri, ceasuri scumpe , excursii și vacanțe ) sau pentru decizii cu miza mare (alegeri parlamentare, prezidentiale). In astfel de situatii, oamenii obisnuiesc sa studieze mai multe oferte, cantarind avantajele si dezavantajele fiecareia. Orice mic inconvenient dupa executarea actiunii (de cumparare, vot, donatie etc.) poate declansa regretul si poate modifica optiunile de viitor (dorinta de a schimba marca de masina, de a folosi serviciile altei firme turistice , vanzari sau cumparari imobiliare sau de transporturi aeriene, de a sponsoriza pe altcineva sau de a vota alt partid).

Un sponsor de reclama care doreste sa-si mentina clientii va practica deci reclama si in etapa imediat urmatoare implementarii deciziei de cumparare, pentru a elimina dubiile clientului in legatura cu obiectul selectat si cu scopul de a-i mari sentimentul de satisfactie. Acest sentiment este premisa fidelitatii fata de ofertant sau obiectul promovat, dar si conditia ca obiectul respectiv sa fie recomandat favorabil altor persoane.

Deoarece dupa cumparare clientela are nevoie de confirmarea faptului ca a ales bine, deci de noi argumente ca produsul/serviciul pentru care a optat este cel mai bun, cel mai avantajos, reclama post-factum este adesea comparativa. Mesajul persuasiv de acest tip poate invoca performantele deosebite, service-ul, garantiile, opiniile pozitive ale unor experti si/sau personalitati mondene.

2. Invatarea prin observatie (teoria invatarii sociale)

Albert Bandura (1962) porneste de la constatarea ca oamenii invata prin observarea comportamentului altor persoane, caz in care invatarea se produce chiar in absenta unei recompense. Cercetatorul introduce distinctia intre invatare si performanta, afirmand ca daca performanta pentru a fi repetata necesita o recompensa, in schimb aceasta recompensa nu este necesara intotdeauna invatarii. Bandura defineste acest tip de invatare astfel: „ noile raspunsuri sunt achizitionate sau raspunsurile existente ale subiectului sunt modificate ca efect al observarii conduitei altei persoane si a consecintelor.”

Profitand de tendinta omului spre un comportament mimetic, reclama recurge adesea la modele, exemple de persoane care utilizeaza cu succes produsul sau serviciul promovat. Se presupune ca receptorul reclamei va recunoaste situatia de necesitate pe care o solutioneaza obiectul si se va imagina, pe sine insusi in rolul utilizatorului-model din reclama, bucurandu-se virtual de beneficiile marfii respective. Decizia de cumparare va exprima in asemenea cazuri dorinta receptorului de reclama de a transforma o posibilitate pentru oricine intr-o realitate pentru sine. Un exemplu de aplicare a metodei de invatare prin observatie il ofera reclama la samponul Pantene, a carei imagine este Mihaela Radulescu.

Designerii nu trebuie sa uite tendinta naturala a clientului de a atribui esecurile sale de selectie unor cauze exterioare (produsul, reclama, firma seo ofertanta), nu propriei sale lipse de informare, de discernamant sau de gust. Pentru a-si atinge obiectivul de facilitare a relatiei dintre producator sau distribuitor si client, reclama are misiunea sa-1 ajute pe client sa faca o alegere reusita, sa cumpere un produs/serviciu care sa-i dea satisfactii. Daca este nevoie sa educam publicul consumator pentri a-i asigura reusita si satisfactia, atunci reclama trebuie sa includa si informatia educativa indispensabila.

Evident, nu toti producatorii isi dau seama de importanta satisfactiei in decizia de a repeta cumpararea, si relativ putini practica o reclama educativa, insa majoritatea distribuitorilor aflati in concurenta acuta au inteles ca satisfactia clientului este conditia principala a fidelitatii sale.

Sigur ca oricat de buna, adica de instructiva si persuasiva, ar fi o reclama de exemplu pentru auto noi și second hand , daca prin utilizare produsul/serviciul se dovedeste nesatisfacator, el nu va fi recumparat, indiferent cat de multa publicitate continua sa-si faca ofertantul. Explicatia este ca invatarea prin experienta directa functioneaza ca o conditionare instrumentala si este mai puternica decat invatarea prin intermediul reclamei, adica indirecta, de tip mimetic.

2.4.Invatarea prin rezolvare de probleme

Clientii, intr-o prima faza cand iau cunostinta cu caracteristicile produselor, se afla in situatia de rezolvare extensiva de probleme, astfel incat reclama trebuie sa le furnizeze o cantitate mare de informatii. Acest lucru depinde de calitatea mesajului din reclama.

Atunci cand categoria de produse/servicii este deja cunoscuta si reclama nu face decat sa introduca o oferta alternativa la cele existente pe piata, publicul are nevoie numai de informatia relativa la avantajul unic sau la specificitatea noului produs/serviciu. In aceasta faza, clientii se afla in situatia de rezolvare a unui numar limitat de probleme, iar decizia lor este mai rapida .

Specialistii in publicitate trebuie sa tina seama de stilul, tonul cuvintelor, cat si de formatul cel mai potrivit pentru executarea  acesteia. Prezentarea lui se poate face respectand mai multe stiluri de executie:

fragmente, scene de viata, reclama prezinta unul sau mai multi oameni ce utilizeaza produsul intr-un mediu real ( de exemplu reclama la margarina Rama).

mod de viata, ce utilizeaza modul in care produsul face parte dintr-un anumit stil de viata ( de exemplu cafeaua Elite, se prezinta o familie intr-un ambient placut).

fantezii : reclama creeaza o imagine fantastica in jurul produsului, reclama la Red Bull, unde imaginea este aceea ca „ prinzi aripi” daca bei aceasta bautura energizanta.

dispozitie sufleteasca: reclama creeaza o anumita dispozitie sau imagine in jurul produsului, cum ar fi frumusete, dragoste, etc. (samponul Nivea sau crema de fata L’Oreal Plenitude).

personaj simbol, produsul este prezentat in reclama de catre un personaj care poate fi un animal – veveritele pentru alunitele Olla, sau real – Mihaela Radulescu la samponul Pantene).

S-a observat ca primii cumparatori, interesati de categorii noi de produse sau de produse noi apartinand unor categorii cunoscute sunt inovatorii (T. S. Robertson, 1970) si amatorii de experiente si senzatii deosebite (R. A. Mittelstaedt si altii, 1976). De aceea, prima etapa a campaniei publicitare pentru astfel de produse este bine sa fie adresata acestor doua categorii de consumatori. O data „castigati”, ei pot deveni lideri de opinie si pot convinge multe alte persoane sa le cumpere.

Cand se face reclama pentru produse „vechi”, bine cunoscute pu­blicului, scopul ei nu mai este de a informa, ci doar de a mentine respectivele produse pentru frumusețe in prim-planul atentiei publicului, aflat in situatia de a lua o decizie de cumparare, de rutina. In acest caz, mesajul necesita foarte putina informatie, economicitatea sa permitand procesarea rapida a reclamei si memorarea integrala imediata. De regula, elementele unei astfel de reclame sunt imaginea produsului, marca si sloganul care, prin repetare, se instaleaza obsesiv in mintea publicului.

2.5. Ce procese interne influenteaza invatarea

Peceptia are un rol crucial in succesul sau esecul mecanismelor asociative implicate in procesele de invatare. Este important sa stim mai ales daca un stimul nou este echivalent cu altul anterior (daca se poate opera o generalizare), sau daca este distinct (daca este o situatie de discrminare).

Cunoasterea intervine in invatare mai ales in cazul conditionarii instrumentale, cand cauzalitatea este constientizata de cumparator. Invatarea prin observatie se sprijina si ea pe credibilitatea modelului, care tine tot de sfera cunoasterii.

Fara memorie, invatarea nu este posibila, intrucat ea presupune stocarea pe termen lung a unor tipare comportamentale ameliorate, corectate mereu cu noi date furnizate de experienta.

Impactul motivatiei asupra invatarii este o chestiune controversata. Unele studii au ajuns la concluzia ca nivelele mai elevate de motivatie implicate intr-un proces de conditionare duc la asociatii mai stabile, la formarea de tipare comportamentale mai durabile (J. Deese & J. A. Carpenter, 1951; H. Barry, 1958). In virtutea acestei constatari, ar trebui sa apara o fidelitate mai mare a cumparatorilor fata de produsele si serviciile care satisfac nevoi de prestigiu si autorealizare. Dimpotriva, consumatorii de bunuri ce satisfac nevoi fiziologice ar fi mai usor „coruptibili” prin reclama.

Emotia intervine mai ales in conditionarea clasica, unde reflexele conditionate se dobandesc mai repede si se sting mai greu atunci cand stimulul folosit pentru conditionare are un grad mai mare de emotionalitate și optimizare . Dar si invatarea prin observatie este inlesnita de stari emotionale puternice, induse publicului consumator de actorul-model folosit in reclama pentru acreditarea produsului/serviciului promovat.

Perceptia reclamei

„Perceptia este procesul de constientizare a stimulilor interni si externi, care provoaca simturile. Ea priveste fenomenele senzoriale si mentale prin care ia nastere imaginea primara unitara a obiectelor si fenomenelor care actioneaza asupra organelor de simt.”

Elementele de detaliu corespunzatoare diverselor insusiri ale obiectelor din lumea reala carora li se face reclama, sunt receptate de indivizi ca senzatii ce au un continut informational. Fireste, receptorii de mesaje publicitare percep imaginile integrale ale acestor obiecte, pentru ca informatiile sunt procesate, adica ordonate si unificate.

Psihologii au identificat trei forme fundamentale ale perceptiei (V. Preda):

Perceptia spatiului: a insusirilor spatiale ale obiectelor (marime, forma, contur); a relatiilor spatiale dintre obiecte (distanta).

Perceptia timpului: a duratei obiective; a succesiunii fenomenelor.

Perceptia miscarii: a vitezei, ca relatie spatio-temporala.

Reclamele tiparite furnizeaza stimuli spatiali si eventual sugereaza prin semne conventionale miscarea. Reclamele difuzate la radio se bazeaaza pe perceptia temporala, doar reclamele audio-vizuale solicita perceptia in toate cele trei forme ale sale.

Perceptia este implicata in patru tipuri majore de operatii de procesare a informatiei primite de organele de simt din lumea inconjuratoare:

detectia: faza in care receptorul constata prezenta stimulului;

discriminarea: faza in care el distinge un obiect de celelalte obiecte din campul sau vizual;

identificarea: faza de formare a imaginii integrale definitive a obiectului, imagine ce se stocheaza in memorie;

recunoasterea: faza compararii stimulilor veniti ulterior de la acelasi obiect sau de la un obiect similar, cu imaginea obiectului pastrata in memoria permanenta a receptorului, finalizata prin constatarea identitatii totale sau partiale dintre imaginea noua si cea veche.

Trebuie sa tina cont de aceste faze pentru a selecta si organiza informatia publicitara in scopul facilitarii fluxului de operatii mentale cunoscute sub denumirea generica de procesare a informatiei.

1. Rolul atentiei

„Atentia reprezinta fenomenul de orientare si focalizare a simturilor si a psihicului asupra unui anumit stimul sau grup de stimuli. Ea conduce la cresterea eficientei captarii si prelucrarii acestora.”

Viata contemporana supune publicul consumator la un adevarat bombardament de informatie, din care o buna parte are un caracter publicitar. In aceasta situatie, un rol important revine atentiei ca proces psihofiziologic de concentrare selectiva asupra anumitor stimuli purtatori de informatie relevanta pentru consumator. Atentia functioneaza deci ca un filtru, inhiband reactiile receptorului la stimulii purtatori de informatie inutila.

Psihologii au demonstrat, de exemplu, ca atentia involuntara variaza in functie de intensitatea stimulilor si raportul lor de contrast, de gradul lor de aglomerare. Ea este favorizata de modificarea stimulilor in timp si mai ales de caracterul neobisnuit, de noutatea lor. O schimbare neasteptata produsa in ambianta imediata are darul de a directiona activitatea perceptiva catre stimulul nou si de a inhiba reactiile la stimulii mai vechi.

Declansarea atentiei involuntare depinde, insa, nu numai de caracteristicile fizice ale noilor stimuli, ci si de incarcatura lor emotionala si de semnificatia pe care o au pentru receptor. In consecinta, stimulii care au declansat la un moment dat o atentie involuntara isi pierd prin repetare interesul, nu mai atrag atentia pentru ca nu mai aduc receptorului nimic nou.

Avand in vedere ca relevanta informatiei pentru receptor este un factor major al atentiei acordate unui mesaj publicitar, reclama se adeseaza si atentiei voluntare a consumatorilor, pe care trebuintele curente ii motiveaza sa caute informatiile despre produsele si serviciile necesare.

Strategia publicitara trebuie de asemenea sa ia in consideratie principalele caracteristici ale atentiei: volumul, mobilitatea si gradul de concentrare. Astfel este important ca reclama:

v     sa nu suprasolicite atentia cu un volum prea mare de stimuli, riscand perceperea doar partiala a informatiei importante;

v     sa fie suficient de scurta, pentru a se incadra in durata normala de stabilitate a atentiei si a nu fi abandonata in virtutea tendintei naturale de mobilitate;

v     sa foloseasca stimulii cu ponderatie, pentru a nu devia atentia receptorilor de la elementele esentiale ale mesajului spre elemente secundare; sa raspunda unor interese majore, unor probleme acute ale consumatorilor, pentru a contracara tendinta naturala de dispersare a atentiei spre alti stimuli simultani din afara reclamei.

1.1. Elemente de contrast care afecteaza atentia

Atentia acordata reclamei nu depinde numai de caracteristicile receptorilor, ci si de atributele reclamei insesiDe exemplu reclama la rujul Givenchi (figura 9) atrage prin ambiguitatea sa, datorita policromiei, prin asezarea informatiei in partea stanga si prin ilustratia cu produsul respectiv pusa pe un fond negru care scoate in evidenta foarte bine calitatile acestuia.

Figura 9 – Reclama la rujul Givenchi

Deoarece s-a constatat ca, in general, oamenii tind sa acorde atentie diferentelor, schimbarilor, exceptiilor (Myers & Reynolds, 1967), designerii de reclama folosesc diverse efecte de contrast ca principal mijloc de a capta atentia consumatorilor.

Dimensiunile

Capacitatea de a provoca si retine atentia este corelativa cu marimea, dar nu direct proportionala. Atentia si retentia variaza aproximativ proportional cu patratul suprafetei, spatiului sau duratei.

In presa scrisa se accepta regula stabilita experimental dupa care dublarea atentiei se poate obtine numai prin cvadruplarea spatiului. Pentru ca atentia cititorului sa se dubleze, spatiul publicitar din presa scrisa ar trebui sa creasca de patru ori, iar pentru ca sa se tripleze ar trebui sa creasca de circa de noua ori, etc. Pentru spoturile audio sau clipurile audio, atentia si retentia variaza proportional cu patratul clipului sau patratul numarului de aparitii, dar exista o limita de saturatie peste care eficacitatea nu mai creste.

Panourile si posterele mari, machetele publicitare pe o pagina intreaga, clip-urile si spoturile de mai lunga durata si mai mare frecventa au un impact mai puternic asupra publicului.

Pozitia

Atentia publicului poate fi retinuta si printr-un soc vizual, obtinut fie printr-o pozitie neobisnuita a obiectului publicitar in raport cu ochiul receptorului (o reclama luminoasa pe o cladire foarte inalta), fie printr-un aranjament nefiresc, trucat, al elementelor ce compun o fotografie (un functionar care merge pe peretii biroului sau), fie prin,alegerea unui unghi de vedere surprinzator (filmarea de la nivelul solului).

Excesul in folosirea artificiilor pune in pericol intelegerea mesajului publicitar. Din acest motiv elementele reclamei trebuie sa fie aranjate astfel incat sa evite perturbarea fluxului informational pentru a nu indispune receptorul si a nu-i indeparta atentia de la reclama.

Mesajul publicitar din presa scrisa este bine sa fie plasat pe prima sau ultima pagina, in partea stanga, iar pentru publicatiile de limba araba sau ebraica, unde sensul scrierii este inversat se prefera zona din dreapta, sus.

Culoarea

Astazi insa, cand policromia domina universul publicitar, o campanie bazata pe monocromie are toate sansele sa atraga atentia consumatorilor. Mai exista si un alt motiv pentru care designerii de reclame recurg la alb-negru: policromia este scumpa. De aceea se prefera adesea o solutie de compromis si anume folosirea unei pete de culoare intr-un context alb-negru, pentru a scoate in evidenta informatia cea mai importanta (pret, avantaj unic, marca, sponsor). Dar totusi mesajul publicitar color este mai atractiv si capteaza atentia si retentia mai usor decat mesajul in alb si negru.

Miscarea

Faptul ca privirea observatorilor este atrasa spontan de obiectele aflate in miscare le-a sugerat designerilor ideea sa exploateze mobilitatea atentiei publicului pentru a mari probabilitatea receptarii reclamei. Miscarea folosita de reclame poate fi reala in cazul celor de la televiziune, sau poate fi numai sugerata.

In reclama de la radio se poate crea impresia de miscare utilizand zgomote (scrasnetul rotilor la demararea/franarea automobilului, vuietul unei cascade) sau/si variatii rapide ale volumului de sunet (tropotul din ce in ce mai puternic al unui cal care se apropie). In reclamele tiparite si pe panourile stradale se poate recurge la imaginea „stearsa” caracteristica fotografiilor facute in viteza, sau chiar la linii paralele, drepte ori radiale, in urma sau in jurul obiectului presupus a fi in miscare, linii devenite un fel de „semne conventionale”.

Ambiguitatea

Nevoia de eficienta in comunicarea informatiei i-a condus pe creatorii de reclame spre un stil succint, clar si precis, acceptat cu timpul drept norma, atat in conceperea textelor cat si a ilustratiei. Acest stil a dus la o anumita monotonie in peisajul reclamei. Ca urmare, succesul publicitar s-a deplasat in directia nonconformistilor care au avut curajul sa depaseasca manierismele, sa ignore standardele si sa introduca ambiguitate in text sau ilustratie, in scopul stimularii atentiei publicului. Experimentele au demonstrat ca un receptor de reclama pus in situatia de a alege sensul adecvat al unei formulari “ambigue”, sau de a completa o imagine partiala ori un text eliptic, retine mai bine mesajul. Pe de alta parte, satisfactia reusitei in actiunea de descifrare a reclamei este o emotie pozitiva ce ramane asociata in mintea consumatorului cu produsul/serviciul prezent.

Intensitatea

Un alt element de contrast utilizat in mesajele publicitare este intensitatea stimulilor, indiferent de natura lor (volum de sunet, luminozitate, grad de emotionalitate, fluorescenta culorii). In reclamele de la radio si televiziune se aplica adesea tehnica de comprimare a timpului pe banda sonora. Prin scurtarea pauzelor dintre cuvinte si scurtarea vocalelor se poate reduce cu 30% durata discursului, pastrandu-se toate calitatile vocii inregistrate. Mesajul astfel „tratat” atrage imediat atentia prin contrast cu ritmul vorbirii obisnuite. Cercetatorii au demonstrat ca reclamele cu timp comprimat au si o memorabilitate crescuta in raport cu celelalte. Pentru sponsorul de reclama, metoda inseamna si o eficienta mai mare a investitiei, deoarece ea permite comunicarea unei cantitati mai mari de informatie in acelasi interval de timp.

2. Principii de Gestalt cu aplicabiliate in reclama

Designul reclamei valorifica mai frecvent patru paradigme de organizare a informatiei, mentionate in literatura de specialitate ca principii de Gestalt .

o     Primul principiu se refera la relatia dintre figura si fondul ei. In timp ce figura are un contur clar, da impresia de consistenta si iese in evidenta, fondul este mai putin distinct, elementele sale sunt mai vagi si par sa se indeparteze. Designerii de reclama respecta aceasta tendinta naturala, alegand de preferinta un singur element pe care il evidentiaza, creand in jurul lui un spatiu cat mai neaglomerat. In aceste conditii, atentia receptorului se poate concentra pe figura, fara a fi distrasa de elemente perturbatoareDe exemplu in reclama la ceasul Reverso din gama de accesorii Jeager Lecoultre (figura 10), fundalul negru scoate in evidenta produsul, concentrand atentia receptorului.

Figura 10 – Reclama la ceasul Reverso

o     Al doilea principiu de Gestalt se refera la influenta contextului asupra perceptiei reclamele. Reclamele din presa scrisa nu atrag atentia la fel de mult ca cele din revistele de specialiate. In televiziune insa, reclamele intercalate in programele foarte interesante (de obicei de divertisment) agaseaza spectatorii a caror atentie inregistreaza o scadere brusca in loc sa se transfere la acelasi nivel de intensitate asupra clipului publicitar, cum spera – in mod gresit – sponsorii. Reclamele „intruse” sunt considerate de majoritatea telespectatorilor ca o agresiune comerciala si o abuzare de timpul lor liber.

o     Conform celui de-al treilea principiu de Gestalt, perceptia este influentata de expectatie adica de setul de asteptari pe care individul le are in legatura cu un produs/serviciu sau chiar cu reclama insasi. Cunostintele anterioare, credintele si motivatia diversilor receptori pot face ca acelasi mesaj publicitar sa atraga mai mult atentia anumitor persoane si mai putin a altora.

o     Ambiguitatea unei reclame declanseaza un proces de intregire a mesajului de catre persoanele care il recepteaza. Ele simt nevoia sa completeze informatia, pentru a ajunge la claritate si certitudine. Aceasta tendinta constituie cel de-al patrulea principiu de Gestalt cu aplicabilitate in reclama, potrivit caruia publicul se implica mai mult in descifrarea unui mesaj ambiguu decat in decodarea mesajelor neproblematice. Ca urmare, intre receptorul unei reclame ambigue si obiectul pe care aceasta il promoveaza apare o relatie de familiaritate ce influenteaza pozitiv decizia de cumparare.

Reclama subliminala

Problema stimulilor sexuali si cea a reclamelor subliminale sunt controversate. Critica izvoraste din surse diverse. Feministele, de pilda, sunt preocupate de chestiunea exploa­tarii corpului feminin in reclame. Concomitent, altii pun sub semnul intrebarii etica stimulilor subliminali, sustinand ca acestia incalca drepturile individului de a avea cunostinta despre mesajele ce il au drept tinta.

Stimulii sexuali din reclama variaza de la cei evidenti si vulgari, aproape promitand succesul sexual utilizatorilor de produs, pana la reclamele mai putin ostentative, accentuat simbolice, parand doar a sugera in loc sa garanteze izbanda sexuala. In plus, s-ar putea sa existe reclame subliminale ce lasa, la suprafata, numai impresia sugestiei succesului sexual, dar, in subconstient sau la nivel subliminal, il promit. Forta impulsului sexual omenesc ofera un argument suficient pentru utilizarea stimulilor sexuali in reclame, in definitiv, daca un obiectiv major al publicitatii este captarea si retinerea atentiei clientilor prospectatiDe exemplu reclama la parfumul Calvin Klein (figura 6) promite foarte evident succesul in dragoste si chiar eternitatea ei.

Figura 11 – Reclama la Calvin Klein

Cei care cred in existenta stimulilor subliminali sustin ca uneori ei sunt atat de scurti ori de ascunsi, incat sunt trecuti cu vederea de atentia constienta, desi, la nivelul subconstientului, detin o putere apreciabila.

Interesul acordat persuasiunii subliminale

dateaza de mult, de pe la inceputul anilor 1950, cand James Vicary, proprietarul unei afaceri falimentare implicata in munca de cercetare, a pretins ca a crescut vanzarile la Coca-Cola si popcorn intr-un teatru local, proiectand pe ecran, pe parcursul filmului, cateva fractiuni de secunda, propozitiile „Bea Coca-Cola’ si „Mananca popcorn’. El a sustinut ca acele cuvinte au trecut neobservate, dar s-au intiparit in subconstient. Se presupune ca vanzarile la Coca-Cola si popcorn au crescut cu 50%. Cu toate acestea, rezultatele lui Vicary nu au mai putut fi repetate. Nu este mai putin adevarat faptul ca tehnica a parut atat de puternica, incat a fost interzisa in industria radio-televiziunii, ca urmare a presiunii exercitate de Comisia Federala a Comunicatiilor.

Aceeasi hotarare nu a scos insa in afara legii utilizarea mesajelor subliminale in media scrise si in cinematografie. In 1972, o corporatie de marketing producatoare de filme pentru companiile aeriene a anuntat ca va scoate pe piata spoturi pentru reclame subliminale. Peste douasprezece firme de cercetare comerciala din Chicago si New York si-au oferit serviciile pentru a produce mesaje subliminale destinate agentilor publicitari. Astfel de instrumente s-au intrebuintat in filmul „Exorcistul’, incheiat cu darea in judecata a studiourilor Warner Brothers din cauza unui pretins accident intamplat pe parcursul proiectarii peliculei ca urmare a mesajului subliminal inglobat (Goodkin si Phillips, 1983). Specialistul in acest domeniu Hal Becker a folosit mesaje subliminale auditive pentru a trata o serie de probleme psihologice.

El a sustinut ca persuasiunea subliminala este utilizabila la scara nationala pentru a reduce fenomenele alcoolismului, consumului de droguri, sofatului periculos si ale diverselor fobii. A recomandat-o totodata pentru a stopa sustragerea de obiecte din magazine apeland la mesaje mixate despre cinste si arestarea persoanelor prinse in flagrant (Becker si Glanzer, 1978). CIA a manifestat un mare interes si este in continuare preocupata de modalitatea de intrebuintare a comunicarii subliminale in activitatea „inteligenta’, de spionaj si contraspionaj (Goodkin si Phillips, 1983).

Pe la mijlocul anilor ’70, profesorul si cercetatorul in domeniul publicitatii Wilson Bryan Key a popularizat problematica in trei dintre cartile sale: Subliminal Seduction (1973), Media Sexploitation (1977) si Clambake Orgy (1980). Toate lucrarile sustineau existenta unor indicii subliminale – de obicei, erotice – „inglobate’ in reclamele din reviste adresandu-se subconstientului si tendintelor sexuale reprimate. Dupa spusele autorului, mesajele isi faceau in general aparitia in reclamele destinate tigarilor si bauturilor. Aceste „incastrari’, cum le-a numit Key, erau foarte fin strecurate in partea finala a spoturilor publicitare, pentru a fi ulterior „reamintite’ subconstient, atunci cand un indiciu era oferit cu ocazia cumpararii produsului ori sortimentului.

Key si-a verificat ipoteza studiind reclama pentru ginul Gilby ; el a descoperit ceea ce parea a fi cuvantul „sex’ printre cuburile de gheata si a fost convins ca a identificat simboluri falice, reflexe descriind etape diferite ale seductiei si altele. Intrucat era posibil ca toate aceste cuvinte vag ajustate sa existe doar in mintea lui, a aplicat testul pe 1.000 de subiecti, prezentandu-le reclama si rugandu-i sa redea prin cuvinte sentimentele traite pe parcursul vizionarii. Nici unuia dintre ei nu i s-a spus ce anume se cauta si, de asemenea, nimeni nu avea stiinta de tehnicile subliminale. Desi 38% nu au oferit nici un raspuns, restul de 62% a spus ca reclama le-a dat senzatia ca sunt „senzuale‘, „excitati’, „romantici’, „sexy‘ si, in unele cazuri, chiar „incornorati’. E posibil ca rezultatele sa fi fost intam­platoare, insa Key a anuntat ca a repetat testul cu alte reclame, ajungand la acelasi deznodamant. De asemenea, se poate ca agentii din publicitate sa nu puna intentionat mesajele subliminale – cu alte cuvinte, ca ele sa fie accidentale.

4. Masurarea perceptiei

Una din practicile cele mai raspandite este cea de determinare a acuratetei in memorarea detaliilor reclamei. In acest scop, se testeaza precizia de recunoastere (recognition) a informatiei verbale/scrise, a elementelor sonore sau vizuale. Initial se prezinta subiectilor reclama in intregime, apoi, la diverse intervale de timp, ei sunt confruntati cu aceeasi reclama, fie completa, fie incompleta, pentru a vedea in ce masura isi aduc aminte de mesajul vazut sau auzit.

Cel mai relevant test este insa verificarea detaliilor de reclama stocate in memoria receptorilor, fara a le oferi acestora nici un suport, nici un element care sa le aduca aminte de reclama la care au fost expusi anterior (recall). Subiectilor li se prezinta un grupaj de mesaje publicitare, intre care se afla si reclama testata – o reclama la cafea de exemplu. Dupa o vreme, ei sunt intrebati ce categorii de produse au aparut in reclamele vizionate. Cei care mentioneaza cafeaua sunt intrebati in continuare daca isi aduc aminte cum erau reclamele din aceasta categorie. Cu cat subiectii reusesc sa reconstituie mai corect continutul informatiilor, imaginilor, benzii sonore, dar si organizarea in spatiu si timp a elementelor mesajului, cu atat se apreciaza ca impactul perceptiv al reclamei respective a fost mai mare.

Cercetarile au aratat ca folosirea unor cuvinte uzuale face ca un text publicitar mai greu de recunoscut, dar mai usor de amintit, pe cand folosirea de cuvinte rare are efect exact invers, faciliteaza recunoasterea si diminueaza aducerea-aminte. Importanta acestui fenomen in alegerea vocabularului pentru un mesaj publicitar este evidenta: reclama adresata clientului aflat in situatia sa aleaga produsul la punctul de vanzare va exploata capacitatea de atractie a cuvintelor rare, speciale, surprinzatoare si va evita repetarea agasanta a marcii ori sloganului; pe de alta parte, reclama al carei scop este prevanzarea (luarea deciziei de cumparare de catre client, inainte de intrarea in magazin, pe baza datelor stocate in memorie) va face uz de cuvinte din vorbirea obisnuita si va pune accentul pe marca, slogan si logo, elemente repetitive de maxima memorabilitate.

O alternativa la masurarea indirecta (prin intermediul memoriei) este masurarea in proces. Un indicator posibil este variatia dimensiunii pupilei: dilatarea ca raspuns la un stimul placut, dezirabil, sau micsorarea ca reactie la un stimul negativ, dezagreabil (E. H. Hess, 1965, 1972; R. S. Halpern, 1967).

Un alt indicator il poate constitui fixitatea privirii: procentul de timp consumat in abateri ale privirii de la o reclama este cu atat mai mic, cu cat atentia acordata acesteia este mai mare (J. E. Russo, 1978). Procedeul presupune inregistrarea computerizata sau pe o caseta video a privirii subiectilor.

Un al treilea indicator poate fi miscarea laterala a privirii. Deplasarea spre dreapta este asociata cu o activitate mai intensa a emisferei cerebrale stangi, cea care prelucreaza analitic mesajele verbale, iar deplasarea spre stanga corespunde unei activitati mai intense a emisferei drepte, specializate in emotii, imaginatie si informatie spatiala (W. A. Katz, 1983; R. D. Nebes, 1974). W. Kling (1972) a observat ca fiecare consumator prefera reclamele cu fotografii in care apar persoane a caror directie de privire coincide ai propria sa tendinta Ulterior s-a propus o formula de optimizare a designului de reclama. Ea consta in prezentarea – pentru receptorii occidentali – a ilustratiei si a elementelor emotionale in partea stanga a imaginii, iar a informatiei verbale logice, in partea dreapta.

Perceptia se mai poate masura si prin indicele eficientei de comunicare, calculat ca raport dintre timpul afectat spontan reclamei de receptorul ei si pragul tahistoscopic (durata de expunere la reclama necesara privitorului pentru a recunoaste produsul). Cu cat un receptor acorda in mod natural mai mult timp unui mesaj publicitar, se considera ca timpul de recunoastere va fi mai scurt, deci eficienta comunicarii este mai mare (C. Leavitt, 1961). Un indice de comunicare mai ridicat este, asadar, asociat cu o perceptie mai buna.

Optimizarea perceptiei reclamelor presupune nu numai o imbunatatire a cantitatii si calitatii stimulilor, ci si plasarea strategica a reclamelor in timp si spatiu.

5. Ce procese interne influenteaza perceptia

Printr-un proces continuu de cunoastere, fiecare consumator isi formeaza convingeri despre produsele si serviciile existente pe piata. Experienta directa ii confirma sau modifica aceste convingeri, astfel ca omul invata cum sa se raporteze mai bine la fiecare produs/serviciu. El dezvolta un set de asteptari de la fiecare produs de pe piata, asteptari ce functioneaza ca un filtru fata de fluxul de stimuli care ii asalteaza organele de simt. Tipurile de informatie senzoriala ce s-au dovedit mai importante, mai utile pentru cumparator in experientele sale anterioare cu fiecare categorie de produse sau servicii, se vor bucura de mai multa atentie. Stimulii senzoriali corespunzatori acestor tipuri de informatii vor fi perceputi primii si procesati imediat in vederea memorarii pe termen lung.

De multe ori, convingerile rezultate din cunoastere substituie perceptia: consumatorul recurge – pentru decizia de cumparare – la date stocate in memoria permanenta, economisind astfel efortul de prelucrare a noilor stimuli.

Memoria influenteaza complex perceptia: stimulii provenind de la produse și servicii cunoscute, reprezentate deja in memorie, sunt mai usor de perceput, iar informatia noua despre ele se retine destul de usor prin grefare pe datele stocate anterior. Pe de alta parte, exista riscul ca lucrurile familiare sa scape atentiei, fiind „trecute cu vederea.” Din aceste considerente, este bine ca reclama sa contina cateva elemente de noutate (captatoare de atentie) plasate intr-un cadru familiar (indispensabil integrarii informatiei).

Emotiile pot imbunatati perceptia atragand atentia asupra elementelor publicitare-purtatoare sau generatoare de sentimente. De obicei, o asemenea concentrare a atentiei se produce in detrimentul celorlalte categorii de infomatii din reclama, care sunt percepute mai slab sau deloc.

La randul ei, motivatia opereaza tot ca selector al stimulilor senzoriali provenind de la diverse reclame. Consumatorii interesati sa-si satisfaca trebuintele sunt mai receptivi fata de informatia relevanta in raport cu interesele lor, decat fata de informatia irelevanta.

4. Cunoasterea

Cand unui cumparator i se prezinta o reclama, in mintea lui se declanseaza un proces de cunoastere, prin care el evalueaza informatia despre obiectul/serviciul oferit si ajunge la opinii (in cazul in care informatia i se pare insuficienta) sau convingeri (cand considera ca informatia este indestulatoare. Daca opiniile sau convingerile induse de reclama au si o tenta afectiva semnificativa pentru decizia de cumparare, atunci se poate spune ca mesajul persuasiv a creat atitudine fata de obiectul reclamei sau fata de sponsorul ei.

4.1. Implicatiile cunoasterii in receptarea mesajului publicitar

Pentru ca mesajul publicitar sa fie convigator trebuie sa fie inteligibil. Pentru calcularea indicelui de inteligibilitate se iau in considerare urmatoarele aspecte:

Lungimea frazei (numarul de cuvinte);

Frecventa cuvintelor derivate (numarul de prefixe si sufixe);

Frecventa referirilor la destinatarul mesajului sau la alte persoane;

Frecventa substantivelor insotite de doua sau mai multe adjective;

Frecventa semnelor de punctuatie;

Folosirea sublinierii, a italicelor si a boldurilor.

Maria Moldoveanu, Dorina Miron (1995) dupa Mullen & Johonson (1990) afirmau: „Cu cat o reclama are un text mai complicat, mai aglomerat, cu atat este mai greu de inteles. S-a constatat, de exemplu, ca valoarea medie a indicelui clasic de inteligibilitate introdus de Whyte in 1952 este de 7,4 la reclamele eficace si de 10,8 la cele ineficace.”

Pentru accesibilitatea mesajului publicitar, se recomenda evitarea neologismelor, regionalismelor, terminologiei de stricta specialitate. J. L. Anderson & M. A. Jolson (1980) au descoperit ca folosirea unui numar mai mare de termeni tehnici ii face pe consumatorii obisnuiti sa creada ca produsul este mai putin durabil, mai dificil de utilizat si mai scump. Dar cand reclama se adreseaza unei clientele industriale, efectul este opus, jargonul tehnic produce o buna impresie si intretine interesul profesionistilor (reclamele la rulmenti, la aparate de masura, etc).

In general exista o tendinta de simplitate sau economie a continutului informational al mesajului pentru a nu produce dificultati de procesare sau frustrare, insotite de o atitudine negativa fata de continutul reclamei si sponsorul ei.

Formula mesajului publicitar se concepe in functie de public si de situatia de piata a afacerii promovate . Pentru receptorii cu o dispozitie initiala favorabila fata de produsul promovat sau firma ofertanta care nu sunt si nici nu vor fi expusi la mesaje adverse din partea competitorilor, se alege formula de reclama unilaterala. Ea prezinta doar meritele si avantajele produsului/serviciului oferit. Pentru reclama bilaterala se introduc mai intai aspectele pozitve ale produsului sau ale firmei si abia apoi limetele calitative de peformanta sau de posibilitati. In acest mod se induce receptorului reclamei o dispozitie favorabila dupa care i se aplica „un vaccin” constand in criticele competitorilor alaturi de contrargumentele sponsorului de reclama. Clientul ramane cu impresia ca ofertantul este cinstit si are sentimentul ca este suficient de bine informat pentru a lua o decizie de informare competenta si avantajoasa pentru sine. Trebuie retinut faptul ca ordinea optima a argumentarii este pro/contra ceea ce inseamna ca este mai convingator sa se prezinte mai intai argumentele in sprijinul produsului/ serviciului promovat si apoi serviciile critice.

Un factor puternic de persuasiune este credibilitatea sursei. Pe de o parte, ocupantii de pozitii ierarhice, inalte si expertii sunt considerati mai competenti si li se acorda mai multa incredere. Pe de alta parte, personalitatile agreabile atrag si mentin mai usor atentia publicului (C. Atkin & M. Block, 1983; A. H. Eagly, 1983). Acest al doilea aspect explica frecventa aparitiei celebritatilor ca martori ai calitatii produselor/serviciilor sau ideilor promovate.

Un alt aspect al persuasiunii este repetarea mesajului. Acesta afecteaza cunosterea pe doua cai:

Influenteaza pozitiv evaluarea produsului/serviciului promovat;

Mareste memorabilitatea mesajului publicitar.

Cu fiecare repetare, reclama devine mai familiara iar receptorul este inclinat sa priveasca mai binevoitor, mai increzator. Mesajele repetate sunt cenzurate din ce in ce mai putin de spiritul critic al clientului iar afirmatiile ofertantului sunt treptat acceptate ca fiind adevarate. Persuaivitatea creste asadar prin efectul de simpla expunere.

Multe reclame au la baza schema de atributie interna, conform careia consumatorul isi explica o actiune printr-o cauza interna a agentului publicitar (daca o reclama prezinta un actor celebru savurand o anumita marca de vin recomandand-o satisfacut unor prieteni, atunci receptorul reclamei presupune ca preferinta actorului este rezultatul placerii pe care i-l da bautura respectiva). Cerectarile au dus la concluzia ca publicul aflat in fata mai multor explicatii posibile ale unei actiuni, prefera sa atribuie cauza actiunii unui factor exterior agentului publicitar, ceea ce inseamna ca receptorii de reclama sunt in mod natural suspiciosi in privinta mesajului publicitar, bazat pe o atributie interna (E. E. Jones & V. A. Harris, 1967).

Cercetatorii au observat ca atunci cand omul are la dispozitie o singura observatie, judecata sa urmeaza principii de configuratie – datele culese prin observatia unica fiind raportate la un sistem de referinta format din scheme culturale (formule cauzale prefabricate aplicabile in situatii tipice). De exemplu cand reclama promoveaza un produs scump, se apeleaza la un principiu de configuratie numit augmentatie, pentru a explica pretul ridicat prin investitiile, riscurile si sacrificiile producatorulu, sugerand ca satisfactia data de calitatea superioara a produsului merita efortul de investitie al clientului.

In cazul in care consumatorul judeca oferta pe baza mai multor observatii, el apeleaza la principii de covariatie pentru a deduce relatiile cauzale:

Principiul consensului face ca parerile impartasite de mai multe persoane in legatura cu un produs sa conduca observatorul la concluzia ca aprecierea unanima pozitiva/negativa se datoreaza calitatii satisfacatoare/ nesatisfacatoare a produsului. Reclama are posibilitatea sa exploateze pesuasivitatea consensului prin prezentarea mai multor beneficiari sau utilizatori ca martori favorabili.

Principiul consecventei sustine ca performantele constant pozitive ale produsului mentinute in conditii diferite de utilizare creaza publicului convigerea ca produsul este de calitate. De aceea multe reclame ilustreaza functionarea in timp a produsului si/sau utilizarea sa in diverse situatii pentru a-i asigura credibilitatea.

Principiul distinctiei conform caruia asocierea unei anumite satisfactii numai cu un anumit produs/serviciu face ca observatorul sa-l considere a fi cauza satisfactiei ignorand factorii subiectivi legati de agentii implicati in situatia respectiva.

Scopul persuasiv al reclamei poate fi masurat prin: evolutia opiniilor, convingerilor si a atitudinilor publicului fata de produsul/serviciul promovat prin mesajul publicitar.

  1. Aizen & M. Fishbein (1980) au studiat relatia dintre convigerile cosumatorilor despre calitatile unui produs/serviciu si evaluarea generala a acestuia. Ei au creatModelul multi – atributiv Fishbein, conform caruia valoarea pe ansamblu a unui produs este suma evaluarilor individuale efectuate de clienti. Fiecare evaluare individuala este la randul ei suma evaluarilor corespunzatoare fiecarei calitati a produsului; iar evaluarea unei calitati se calculeaza inmultind nota pe care consumatorul o da produsului pentru calitatea respectiva cu nota data calitatii pentru importanta ei la categoria din care face parte produsul.

4.2. Ce procese interne influenteaza cunoasterea

Perceperea atributelor produsului serviciului promovat prin reclama este premisa formarii de convingeri despre obiectul respectiv, adica a cunoasterii sale.

Motivatia este motorul cunoasterii, adica interesul consumatorului pentru un produs/serviciu ca posibila solutie la o problema ce-l preocupa. Cand informatia publicitara raspunde unei nevoi preexistente de informare sau de rezolvare de probleme, atunci probabilitatea este foarte mare ca mesajul sa fie procesat de virtualul cumparator.

Emotiile pozitive deblocheaza reactiile naturale de suspiciune ale publicului si fac universul publicitar mai confortabil pentru receptorii de reclame, mai firesc, mai apropiat, deci mai accesibil cunoasterii. Emotiile negative functioneaza ca niste bariere, clientul ezitand sa-si risipeasca eforturile in procesarea de mesaje care il indispun, indiferent de calitatile obiectelor promovate sau de trebuinta sapentru ele.

Memoria intervine si ea in cunoastere prin simpla repetare a mesajului publicitar, avand un efect persuasiv.

Prin invatare se remodeleaza continuu convingerile despre produse si servicii.

5. Memoria

Reclama nu ar avea nici un efect daca publicul nu ar retine nici macar o parte din informatia furnizata de mesajele publicitare.

Memoria este un proces complex prin care individul achizitioneaza, pastreaza si actualizeaza – prin recunoastere si reproducere – informatiile generate de experienta sa cognitiva si afectiva.

Procesarea informatiei la nivelul scoartei cerebrale are o dimensiune neuro-fiziologica si o alta psihologica. Prima dimensiune arata ca informatia este prelucrata si stocata in structurile neuronale unde au loc transferuri de energie si transformari chimice. Fiecare neuron este virtual inzestrat cu proprietatea de a achizitiona si stoca informatie. La pocesul de achzitionare a informatii furnizate de o reclama participa un numar mare de neuroni, dar fiecarei secvente informationale ii corespunde o anumita configuratie de neuroni implicati si un cod unic de stocare. Folosind codurile, secventele informationale memorate, se poate reconstitui informatia asa cum se prezinta ea in momentul perceptiei obiectului, fie prin contact direct cu acesta, fie prin reclama care i s-a facut.

Dimensiunea psihologica arata ca memoria este subiectiva, in sensul ca achizitionarea, retinerea si actualizarea informatiilor depind de semnificatia lor pentru indivizi si se raporteaza la trebuintele, sentimentele si interesele acestora.

Relevant pentru reclama este faptul ca informatia se poate pastra in memorie pentru o perioada de timp mai scurta sau mai lunga. Desigur ca publicitatea urmareste retinerea informatiei pe termen lung. Impactul reclamei la nivel senzorial trebuie sa fie cat mai puternic pentru ca informatia sa intre in memoria senzoriala. Apoi cu cat reclama faciliteaza mai mult conexiunile – formarea de blocuri informationale – cu atat cresc sansele memorarii si cu cat mesajul publicitar este mai relevant, mai important si mai functional pentru consumatorul tinta, cu atat este mai probabil ca el sa fie stocat in memoria de lunga durata. Asadar principalul efort persuasiv al designerului de reclame este cel de conectare a produsului/serviciului oferit la sistemul de trebuinte, de gandire si de memorare a clientului.

5.1. Tipuri de memorie

Cercetatorii au identificat doua modalitati principale de memorare:

Memoria episodica specializata in retinerea obiectelor si evenimentelor concrete; ea poate fi autobiografica destinata datelor din viata personala a individului, sau experimentala, destinata obiectelor si evenimentelor din lumea inconjuratoare manipulate de individul respectiv sau de alte persoane;

Memoria semantica este specializata in stocarea de concepte si cunostinte.

Agentii publicitari trebuie sa reflecteze la tipurile de informatii pe care le introduc in mesaj si la sursele acestor informatii, in raport cu care pot prevedea orientarea naturala – subiectiva sau obiectiva – a cumparatorilor si tipurile de memorie de care vor uza pentru stocarea datelor publicitare. Pe aceasta baza, creatorii de reclama pot alege formula optima de organizare a informatiilor.

Inteligibilitatea intervine si ea ca factor de memorabilitate. Cercetarile efectuate de Alfred Binet si continuate de alti psihologi demonstreaza ca informatiile intelese mai bine sunt memorate mai bine decat cele fara sens.

In functie de intelegerea materialului de memorat sunt doua tipuri de memorare:

Memorarea mecanica care se bazeaza pe continuitate in timp si in spatiu sau pe succesiunea elementelor in fuxul informational; ea este necesara receptorului atunci cand nu poate conecta elementele mesjului prin semnificatiile lor (multe reclame de la radio suprasolicita memoria receptorilor prin mentionarea numerelor de telefon si a adreselor sponsorilor in locul altor repere de identificare – in aceste situatii oamenii stabilesc niste legaturi arbitrare intre datele de memorat si elementele deja existente in memoria lor de lunga durata;

Memorarea logica se bazeaza pe asociatii de tip cauzal, logic si rational; ea depinde de capacitatea individului de a sesiza si opera cu insusirile esentiale ale obiectelor si de a organiza informatiile in unitati logice.

In functie de absenta sau perzenta unui scop in procesul de stocare a informatiilor, se poate vorbi de memorare involuntara (se realizeaza fara scop prestabilit si fara utilizarea de procedee mnezice speciale; performantele ei sunt mai bune atunci cand receptorii sunt afectati mai serios de stimulii pe care ii primesc) si voluntara (cand dorinta de a tine minte un anumit lucru face ca persoana sa-si mobilizeze in acest scop toate mijloacele de care dispune; desi procedeele mnezice sunt diferite de la un individ la altul se poate spune ca principiul repetarii informatiei este universal valabil).

5.2. Rolul repetarii in memorare

Nevoia de repetare a informatiei publicitare pentru a asigura retinerea ei pe termen lung variaza in functie de gradul de implicare a consumatorului caruia i se adreseaza reclama.

Pentru clientii pasivi, cu implicare scazuta, mai putin interesati de produsul/serviciul prezentat, repetarea reclamei este indispensabila, intrucat ei nu fac nici un efort de memorare din proprie intiativa. Astfel cu cat se va repeta mai mult mesajul, cu atat retinerea va fi mai simpla. Asemenea situatii sunt frecvente in publicitatea pentru bunuri de larg consum, ai caror consumatori iau decizia de cumparare in mod spontan, cel mai adesea sub actiunea unor tentatii la nivel senzorial. Din acest motiv mesajele adresate unui astfel de public se concep pentru procesare de informatie vizuala in emisfera dreapta a creierului.

Cumparatorii foarte interesati care obisniesc sa caute noutatile in surse specializate (reviste, cataloage, etc) isi repeta si isi conecteaza singuri informatia publicitara utila la sistemul de cunostinte anterioare, deci pentru ei nu este nevoie de o campanie indelungata pentru a asigura memorarea. Reclamele adresate acestei categorii de clienti se concep in vederea procesarii rationale, in emisfera stanga a creierului. In astfel de cazuri, publicarea aceleiasi reclame in numere succesive ale unui ziar nu are ca scop fixarea datelor in memoria cititorilor, ci doar largirea cercului celor informati.

Daca numarul de repetari este insuficient pentru fixarea cunostintelor in memoria publicului consumator, se obtine o sub-invatare. Daca numarul de repetari este mai mare decat cel necesar, apare o inhibitie de protectie ce declanseaza uitarea.

Practica publicitara a demonstrat ca repetarea identica a reclamei, numita si supraexpunere, duce repede la plictiseala si la pierderea capacitatii de persuasiune. Cercetatorii au verificat experimental ca repetarea unor mesaje similare dar neidentice – variatii pe aceeasi tema – mareste eficacitatea reclamei, sporeste persuasivitatea ei, reusind cu fiecare noua varianta sa mai adauge un argument, sa atinga o alta coarda sensibila a consumatorilor, sa castige bunavointa altor clienti. L. McCullough & T. M. Ostrom (1974) au sesizat ca in felul acesta se creaza pe ansamblu o atitudine mai omogena in randul publicului care dintr-o ratiune sau alta ca raspuns la o forma sau alta a reclamei, devine interesat de oferta aflata in centrul campaniei publicitare respective.

5. Teorii ale memoriei si masurarea memorabilitatii

Prin efectul de pozitie se sustine ca experienta in domeniul stucturarii informatiei arata ca materialul prezenat la inceputul, dar mai ales la sfarsitul mesajului se retine mai bine.

Utilizarea de elemente neobisnuite intr-o reclama atrage atentia publicului si ajuta la recunoasterea produsului in magazin, dar ingreuneaza recuperarea informatiei din memorie in absenta altor repere exterioare evocatoare. Pentru a facilita operatiile din memorie, in faza de recuperare a datelor designerul publicitar poate aplica ipoteza specificitatii de codificare, conform careia informatia despre un obiect poate fi mai usor extrasa din memoria pe termen lung daca se repoduce contextul; in care se afla obiectul in momentul codificarii informatiei.

Este exact ceea ce fac reclamele situationale – prezinta circumastantele in care apare o anumita trebuinta sau in care se utilizeaza un anumit produs, serviciu si pe acest fundal se propune publicului produsul/serviciul – solutie in speranta ca ori de cate ori consumatorul se va afla intr-o situatie similara, isi va aminti solutia asociata situatiei si va cumpara produsul/serviciul recomandat.

A-i acorda consumatorului timp de gandire inseamna a pierde efectul imediat (priming effect), care face ca ultima informatie nou introdusa ori rechemata din memorie sa domine decizia de actiune. Un client lasat sa compare si sa ezite este scapat din mana, deci este pe jumatate pierdut.

Pentru a determina memorabilitatea mesajelor publicitare, se studiaza in ce masura informatia stocata pe termen lung poate fi recuperata exclusiv printr-un efort de amintire sau necesita ajutorul unor stimuli din afara (repetarea reclamei sau a unor elemente ale ei). Alte doua aspecte frecvent investigate sunt extensia si acuratetea informatiei stocate.

Sondajele de memorabilitate se efectueaza prospectiv, in faza de pregatire a campaniei publicitare si evaluativ, la diverse intervale in timpul si dupa terminarea campaniei pentru a determina reusita ei in raport cu obiectivele formulate in planul strategic.

5.4. Ce procese interne influenteaza memoria

Perceptia – afecteaza memoria consumatorilor intr-o mai mica masura decat se astepta. E. Mrder & M. David (1961) au pus in evidenta frecventa mare a erorilor in recunoasterea materialelor publicitare (amintirea unor elemente care nu au fost prezentate de fapt); acest lucru a aparut datorita confuziei intre datele culese direct din realitate si informatiile provenind din diverse surse sau chiar din simple deziderate.

Cunoasterea ca structurare mentala a datelor despre un produs sau serviciu, este o premisa a memorarii pe termen lung ce se bazeaza pe relatiile dintre blocurile informationale.

Motivatia determina stocarea informatiei in memorie care trebuie sa fie utila si functionala in sfera de cunostinte si interese a consumatoruilui.

Emotia este adesea folosita pentru a facilita memorarea. O posibilitate este aceea de a asocia elementul de memorat cu stimuli ce declanseaza in mod spontan stari afective – pozitive sau negative – in scopul de a atrage si retine atentia publicului care este o conditie a memorarii. O alta modalitate este introducerea unei stari emotionale in campania publicitara de invatare si reproducerea ulterioara a acelei stari prin reclame evocatoare pentru a face clientul sa-si aminteasca produsul/serviciul (o varianta econoimica a acestei stratageme consta in folosirea unei stari emotionale firesti spontane, legata frecvent de contextul de utilizare a categoriei respective de produse/servicii). Functia de evocare o vor avea insasi situatiile reale in care orice potential consumator al produsului/serviciu respectiv este foarte probabil sa se afle la un moment dat (de exemplu un conducator auto care este grabit si are o pana este o emotie adecvata pentru reclama unei firme de vulcanizare).

6.Motivatia

Pentru a face un consumator sa cumpere produsul/serviciul oferit, reclama incepe prin a-i explica acestuia de ce este bine sa faca achizitia, ce trebuinte ii vor fi rezolvate-deci ii face implicit promosiuni de satisfactie. Ca urmare, receptorul mesajului publicitar, impins de o nevoie si atras de o posibila satisfactie, se afla intr-o stare de tensiune care il conduce la actiune- este astfel motivat sa cumpere.

Este foarte important de stiut ce fel de trebuinte are publicul consumator, pentru a putea prezenta fiecare produs/serviciu ca solutie optima la o anumita problema.

6.1.Ierarhia trebuintelor in conceptia lui Maslow

  1. H. Maslow (1943,1970) considera ca trebuintele pot fi grupate la cinci nivele distincte, de la primare/innascute pana la cele superioare/dobandite (vezi figura 12).
  • Trebuinte de securitate (nevoia unui serviciu ca sursa de venit, nevoia de asiguare medicala , de asigurare a unei locuințe );
  • Trebuinte de afiliere, de afectiune (nevoia de dragoste, de identificare cu altii);
  • Trebuinte de statut social, de prestigiu si de autorespect;
  • Trebuinte de autorealizare (nevoia de cunoastere, de putere, de initiativa, trebuinte estetice, de creatie , de a fi în pas cu moda ).

 

2 – Ierarhia trebuintelor in conceptia lui Maslow

 

Piramida lui Maslow pune in evidenta cele doua tipuri fundamentale de motivatie:

o       Motivatia homeostatica – include activitatile de adapatre, de echilibrare a organismului uman cu mediul, aflate la primele nivele de trebuinte primare;

o       Motivatia de dezvolate, autorealizare si autodepasire, care determina angajarea persoanei pe o traiectorie ascendenta si include ultimele doua nivele, corespunzatoare trebuintelor dobandite.

Maslow considera ca motivatiile sunt dispuse ierarhic, ca trebuintele primare sunt o prioritate fata de cele dobandite. Nesatisfacerea nevoilor primare impiedica manifesttarea nevoilor secundare, mai elevate.

Trebuintele umane au fost studiate si de alti cerectatori. De exemplu, H. H. Murray a descris un sistem de trebuinte psihologice de baza care cuprinde: nevoia de realzare, de ordine, de autonomie, de afiliatie, de schimbare, iar A. L. Edwards a formulat un sistem de preferinte individuale in functie de care se poate masura intensitatea fiecarui tip de motivatie.

In proiectarea reclamelor este bine ca sa se tina cont de nivelul general de trebuinte, la momentul respectiv, ale potentialilor consumatori ai produsului/serviciului promovat. Nu trebuie invocate motive de la nivelele la care clientii nu au acces, pentru a nu-i irita.

Pe masura ce o societate devine mai bogata, iar nevoile primare ale publicului consumator pot fi satisfacute in mare masura, accentul in reclama se deplaseaza spre calitatile imateriale ale produselor (eleganta, originaliate, etc.), destinate sa satisfaca trebuintele secundare, mult mai individualizate, ale populatiei.

Reclama raspunde pe doua cai trebuintelor publicului:

Contine solutii la diversele probleme ale consumatorilor;

Le rezolva receptorilor anumite stari de disonanta cognitiva, completandu-le prin mesajul publicitar informatia si eliminand tensiunile dintre cunostintele anterioare aparent contradictorii.

6.2.Falsele nevoi si pseudosolutiile

Reclamei i se aduce adesea acuzatia ca in loc sa apeleze la nevoile reale ale populatiei, inventeaza altele noi si astfel impinge consumatorii sa cumpere lucruri inutile – cu alte cuvinte ii ajuta pe ofertanti sa pacaleasca lumea, sa forteze decizia clientilor.

Falsele nevoi de la nivelul 3-5 din ierarhia lui Maslow ar avea drept scop exprimarea sau castigarea afectiunii, dobandirea unui plus de prestigiu, imbunatatirea imaginii de sine, manifestarea si cultivarea personalitatii, a talentelor, etc.

Problema designerilor de reclama este adecvarea argumentatiei folosite in mesajul publicitar la nivelul predominat de trebuinte al cumparatorilor tinta.

Libera circulatie a informatiei, inclusiv a reclamei ca informatie comerciala, face totusi inevitabila receptarea mesajelor publicitate si de catre alti consumatori in afara de cei vizati. Privita de la un nivel diferit de trebuinte, motivatia invocata in reclama nu numai ca nu este convingatoare, dar are efect iritant, produce aversiune fata de produs, de oferatnt si fata de categoriile sociale cu venituri si nevoi sensibil diferite.

Pseudomotivatia poate aduce sponsorilor de reclama succese imediate, dar este o practica riscanta pentru propria lor profesie, o cale sigura catre autodiscreditare. Este vorba despre situatia in care produsul/serviciul raspunde unor trebuinte pe care in realitate nu le poate satisface.

6.3 Masurarea trebuintelor

In general motivatia se masoara cel mai rar si de fapt se masoara trebuintele consumatorilor. Ca modalitati de masuare se practica:

Autoevaluarea specifica – consumatorii descriu satisfactia personala relativa fata de un anumit produs/serviciu, privit prin prisma principalelor sale atribute;

Autoevaluarea globala – se identifica si se cuantifica motivatia de ansamblu a consumatorilor tinta;

Evaluarea proiectiva – care porneste de la ideea ca oamenii nu constientizeaza intotdeauna motivele pentru care cumpara si mai ales nu sunt capabili sa aprecieze corect importanta relativa a motivelor; se presupune ca preocuparile curente ale fiecarui individ reflecta trebuintele sale nesatisfacute si ele vor fi proiectate in raspunsul la niste stimuli ambigui.

Solutia optima ar fi sa se combine cat mai multe metode de cercetare a motivatiei si sa se analizeze comparativ rezultatele. Nivelele dominante de motivatie generala constatate la consumatorii tinta vor sugera registrele tematice ale campaniei. Motivatiile individuale de cumparare la categoria de produse/servicii care intereseaza vor inspira cadrele situationale de prezentare a noului produs/serviciu care se lanseaza. Interpretarile cele mai tipice, dar si cele mai originale, culese prin evaluarea proiectiva pot furniza temele propriu-zise si variantele concrete de reclama

6.4.Ce procese influenteaza motivatia

Aparitia de noi produse si servicii, raspunzand unor trebuinte din ce in ce mai sofisticate ale publicului consumator, demonstreaza ca motivatia clientilor nu este conditionata de perceperea obiectului dorit/necesar.

Totusi, pe o piata aglomerata de oferte, un cumparator se afla in situatia de a alege obiecte-solutie pentru problemele sale destul de numeroase si variate, care – in majoritatea cazurilor – nu sunt structurate intr-o ierarhie precisa, rigida, de importanta sau urgenta. Cu cat atributele obiectului promovat de reclama sunt percepute de client ca fiind mai adecvate nevoilor sale, cu atat dorinta de cumparare devine mai puternica. Un produs perceput doar ca partial convenabil, va fi lasat sa astepte o alta solutie/oferta publicitara mai buna.

Disonanta cognitiva pre sau postdecizionala poate constitui un motiv in plus pentru client sa urmareasca publicitatea facuta unui produs/serviciu care il intereseaza in primul rand prin utilitate. Cand informatiile din diverse surse sunt contradictorii, clientul are doua tentatii: sa evite produsul/serviciul respectiv ca fiind inacceptabil sau, dimpotriva, sa devina curios si sa doreasca sa afle adevarul, informandu-se mai indeaproape si cumparand el insusi obiectul pentru a verifica informatiile. Deci, este bine ca reclama sa intervina in scopul disiparii temerilor clientilor si sa incurajeze experimentarea personala.

Emotiile sunt folosite in publicitate ca intensificatori ai motivatiei, speculandu-se componenta lor fiziologica pentru a impinge produsul/serviciul promovat – indiferent de natura sa – spre un registru motivational primar, fiziologic, prioritar pentru publicul-tinta ( ar pentru publicul-tinta (e.g.,otivatiae fiecarui individ reflecta trebuintele sale nesatisfacute si ele vor fi proiectate in rreclamele electorale care se refera la viata amoroasa si/sau preferintele culinare ale candidatilor politici).

Invatarea poate avea ca rezultat intarirea motivatiei de cumparare prin experiente pozitive, sau schimbarea in rau a convingerilor despre un produs/serviciu pana la disparitia completa a motivatiei de cumparare, ca urmare a uneia sau mai multor experiente proaste.

Toate lucrurile pe care consumatorul le invata despre produsele si serviciile existente pe piata sunt stocate in memorie care in acest fel intervine si ea ca factor in construirea motivatei.

Preluare articol de pe  https://www.scrigroup.com

seo-local

In ce consta optimizarea Seo local si cum ajuta o afacere locala ?

Este greu să stăpânești ceva ce nu știi, nu-i așa?  De aceea, în acest capitol, vom acoperi elementele de bază ale SEO local. Este vorba despre înțelegerea a ceea ce este și a importanței sale pentru o afacere locală.

Pentru a înțelege mai bine sensul termenului de marketing în motoarele de căutare, trebuie să înțelegem ce înseamnă de fapt marketingul . După cum știți, marketingul se referă la tot ceea ce faceți pentru a vă promova afacerea și a genera interes pentru produsele și serviciile pe care le oferiți. De acolo, marketingul pentru motoarele de căutare se referă la strategiile pe care le puneți în aplicare pentru a vă promova site-ul pe internet .

Într-adevăr, odată ce web developerii determină cele mai relevante cuvinte cheie pentru site-ul lor, nu numai că își optimizează conținutul pe aceste cuvinte cheie, ci, de asemenea, caută aceste cuvinte cheie creând reclame direcționate.

Ce este SEO local?

Majoritatea afacerilor de astăzi sunt găzduite pe Internet. Fie că este vorba despre un site web sau un blog, toate companiile încearcă să-și facă numele publicului larg, ceea ce înseamnă SEO. Prin definiție, SEO constă în optimizarea unui site web pentru a crește traficul și conștientizarea mărcii în rezultatele motoarelor de căutare.

SEO poate fi definit ca setul de tehnici pe care le puneți în aplicare pentru a vă asigura că site-ul dvs. este afișat într-o poziție bună în rezultatele căutării organice . Vă permite să vă faceți site-ul să funcționeze bine pentru a obține trafic organic gratuit și important .

SEO local este una dintre cele mai importante părți ale SEO care se concentrează pe optimizarea unei afaceri pentru a-și îmbunătăți performanța în căutarea locală. Când este bine executat, permite să puneți site-ul în față și uneori în pachetul local când cuvintele căutării sunt relevante.

Căutarea locală ia în considerare toate căutările care conțin termeni precum:

Restaurante langa mine;

Avocați lângă mine;

Instalatori lângă mine;

Magazine lângă mine;

Hoteluri lângă mine;

Grădinari  în [numele orașului] ;

Vitrar în [numele orașului] ; etc.

Arome concentrate lângă mine ;

Această practică are mai multe sarcini care o deosebesc de ceilalți piloni ai SEO profesional , care sunt:

Optimizarea profilului Compania mea pe Google al unei companii;

Crearea de citate;

Gestionarea recenziilor.

Căutați cuvintele cheie potrivite pentru afacerea dvs 

Odată ce ați definit publicul țintă și orice tipuri de tehnici pe care intenționați să le utilizați, trebuie să efectuați cercetarea cuvintelor cheie Cercetarea cuvintelor cheie vă va permite să găsiți expresii și cuvinte relevante pe care publicul țintă le caută frecvent Pentru a fi eficientă, cercetarea cuvintelor cheie ar trebui făcută în trei pași :

Rata de clic;

Volumul de căutare;

Dificultatea cuvintelor cheie;

Cu toate acestea, alte eforturi pentru SEO local sunt concentrate pe conținut, optimizări pe pagină și construirea de link-uri cu intenție localizată. În plus, trebuie menționat că SEO local funcționează ca SEO natural în general.

Când cineva efectuează o căutare, Google accesează cu crawlere indexul său pentru a oferi cele mai bune rezultate pentru interogarea acelei persoane. Dar de data aceasta, Google folosește un set diferit de factori de clasare pentru a clasa rezultatele căutării locale. Acestea includ:

Locația din care caută persoana;

Prezența înregistrării Google My Business;

Cuvintele cheie utilizate în lista Compania mea pe Google;

Citate de afaceri;

Recenzii online;

Cuvinte cheie utilizate în recenziile online;

Acțiuni pe rețelele sociale; etc.

Cuvintele cheie sunt termeni și expresii pe care le vizați în campaniile dvs. publicitare

Cuvintele cheie folosite la acest nivel pot fi clasificate în 4 categorii și anume .

Cuvintele cheie pentru interogări mari sunt cuvinte cheie pe care le utilizați pentru a viza variațiile unui termen. Include expresii similare sau sinonime ale termenului de căutare, vă puteți gândi și să folosiți o formă de plural sau singular a termenului;

Potrivirea cuvintelor cheie este locul în care vizați cuvintele care sunt strâns legate de cuvântul cheie vizat

Cuvintele cheie exacte cuvintele cheie exacte sunt cuvinte care sunt strâns legate de cuvântul cheie cu aceeași intenție de cercetare;

Cuvinte cheie negative cuvinte cheie negative: aceștia sunt termeni pe care nu doriți să îi vizați. Prin urmare, va trebui să le excludeți.

Cine beneficiază de referire locală și de ce?

Deoarece aceasta este o căutare bazată pe locație care necesită o adresă fizică, nu toată lumea de pe web va beneficia. Iată o listă scurtă a tipurilor de afaceri care vor putea exploata pe deplin puterea SEO Brașov local.

Restaurantele

Restaurantele sunt probabil afacerile care beneficiază alături de baruri și terase , cel mai mult de pe urma SEO. Primul reflex atunci când căutați un restaurant în apropiere astăzi este internetul. Mai ales cu toate informațiile pe care le poți obține direct de pe telefon, devine și mai îmbătător. Dacă ai nevoie de seo pizerii si restaurante atunci asta î-ți va aduce succes .

Mulți lasă comentarii și locația restaurantului este indicată automat. Cea mai bună parte este că există și un clasament al restaurantelor cu cele mai bune servicii și cele mai bune preparate.

serp-restaurant-paris-17-local-SEO

Avocați și case de avocatură

SEO local pentru avocați este o adevărată mină de aur. Când faci SEO local pentru o firmă de avocatură, cum ar fi de exemplu avocați oradea , cel mai mare beneficiu pentru ei este că Google le oferă un impuls. Într-adevăr, Google afișează un buton de apel direct în rezultatele căutării locale pe telefoanele mobile.

Deoarece, după un accident sau altceva, oricine ar merge direct la telefon pentru a-și găsi un avocat, acesta este un avantaj imens. SEO permite să profite de aceste elemente pentru a crește șansele firmelor permițându-le să ocupe o poziție bună.

serp-dui-lawyers-in-athens-ga-local-SEO

Medici și cabinete medicale

Pacienții sunt oameni care nu sunt neapărat în formă. Ei nu ar încerca să găsească un medic de la kilometri depărtare când au ocazia să găsească unul aproape de casă. Acest lucru le permite să facă vizite regulate pentru a-și verifica starea de sănătate. Pentru a găsi un medic, majoritatea ar intra online și ar scrie ceva de genul „medic sau doctor lângă mine”.

Instalatori

Defecțiunile instalațiilor sanitare sunt probleme care pot deveni foarte enervante în timp. De ce să te deranjezi să alergi la magazine când există internet și este foarte ușor de targetat ca să găsești un profesionist alături? Majoritatea optează pentru o căutare directă pe Google .

În plus, putem citi direct recenziile altor clienți și putem contacta instalatorul  care să ne repare instalațiile sanitare , în al doilea în caz de urgență. Acestea sunt cele patru tipuri de profesioniști care vor beneficia cel mai mult de căutările locale. Evident, lista este mult mai lungă, dar să ne oprim aici deocamdată.

Cu toate acestea, există și alte tipuri de persoane care nu vor beneficia de SEO local. De exemplu:

Magazine care au doar o locație online;

Companii care nu doresc să-și partajeze informațiile locale;

autori locali;

Vânzători online privați care doresc să-și păstreze informațiile private; etc.

Probabil că aceste tipuri de persoane nu vor beneficia 100% de pe urma căutărilor locale. Cu toate acestea, companiile de servicii de internet fără adresă pot utiliza SEO Cluj Napoca doar local. Un exemplu în acest sens ar fi un comerciant online care optimizează paginile și subsecțiunile pentru diferite zone de livrare. Un alt exemplu este crearea de postări pe blog care acoperă subiecte și evenimente locale care sunt relevante pentru zonele locale.

De ce SEO local este necesar și obligatoriu ? 

este similară cu întrebarea de ce SEO în general este necesar .

Veți dori ca clienții să vă găsească atunci când vor să facă cumpărături în loc să cheltuiască mulți bani urmărindu-i cu reclame. De aceea, trebuie să creați o strategie locală solidă de marketing SEO Sibiu pentru a rămâne mereu în fruntea clienților. Iată câteva motive pentru care ar trebui să optați pentru acest tip de SEO:

Consumatorii locali folosesc internetul pentru a găsi informații despre afaceri . În zilele noastre, oamenii depind de internet pentru a găsi informații despre majoritatea produselor și serviciilor. Ei folosesc căutarea tradițională sau, după cum se întâmplă din ce în ce mai mult, căutarea locală pentru a găsi afaceri locale.

În plus, 71% dintre oameni cred că caută locația unei afaceri pentru a-și confirma existența înainte de a o vizita pentru prima dată. Dacă afacerea dvs. nu este găsită în rezultatele căutării locale, veți pierde noi clienți. Implementarea diverselor strategii SEO locale pentru afacerea cu lista firme București , te poate ajuta să apari în rezultatele locale pe care le vor vedea viitorii tăi  clienți!

Cercetarea locală este foarte utilizată în prezent 

Principalul motiv pentru care oamenii caută local este să găsească o afacere locală. Al doilea cel mai frecvent motiv este găsirea unui produs, serviciu sau afacere. Mulți utilizatori locali caută un anumit nume de companie sau alt cuvânt cum ar fi seo Timișoara . Dar, în același timp, mulți dintre cei care fac o căutare nu au în minte o anumită companie sau un cazino atunci când își încep căutarea.

Învățând cum să faci SEO local, vei ști cum să-ți poziționezi mai bine afacerea pentru a promova în reclame ceea ce ai de oferit clienților locali atunci când aceștia caută tipul tău de afacere. Nu este suficient să vizați clienții care locuiesc în vecinătatea dvs. SEO local merge mai departe și vă permite să vă concentrați vizibilitatea asupra căutărilor efectuate din mers.

Nu va fi o subestimare să menționăm că apariția smartphone-urilor și a aplicațiilor mobile a redus decalajul dintre piața fizică și cea virtuală. Motoarele de căutare lucrează cu algoritmi de căutare extrem de preciși care filtrează rezultatele căutării cu acuratețe și doar cele mai relevante și specifice locației pentru seo oradea , sunt afișate pentru clienți.

Să știi că nu există moment mai bun pentru a lua legătura cu un potențial client decât atunci când are nevoie de tine.

Telefonul mobil devine din ce în ce mai important

În fiecare an, procentul căutărilor online efectuate pe dispozitive mobile crește semnificativ. Și după cum vă puteți imagina, majoritatea căutărilor de telefoane mobile se fac din mers. În plus, dispozitivele portabile sau alte invenții cum ar fi Apple Watch, au făcut mai ușor pentru utilizatorii de internet să caute din mers.

De cele mai multe ori oamenii caută ceea ce au nevoie cât mai aproape de locația lor fizică . Ca urmare, căutările de proximitate au devenit populare, iar căutările locale se bazează pe locații hiperspecifice, mai degrabă decât pe o bază regională sau un magazin maxmix de cartier. Google a estimat că căutările pentru „….lângă mine acum” au crescut drastic în ultimii ani:

Într-adevăr, dispozitivele portabile permit gestionarea informațiilor mult mai relevante din punct de vedere geografic, mai ales atunci când călătoriți. De asemenea, trebuie amintit că există tot mai multe smartphone-uri astăzi care folosesc căutarea vocală. Pentru căutarea lor, nu se mai obosesc să tasteze.

Doar căutați în motorul de căutare de pe telefon , de exemplu „găsiți un medic lângă mine” și aveți rezultate relevante. Să știi că, optând pentru SEO local, alegi să satisfaci cea mai mare cotă a pieței globale: utilizatorii de telefonie mobilă .

Utilizatorii de internet tind să caute online opțiuni mai bune

În era internetului, oamenii pot căuta orice informații doresc în timp ce stau acasă. Dacă trebuie să cumpere ceva în cartierul lor sau să verifice unele reduceri de preturi , ar prefera să facă o căutare prealabilă pentru a găsi cele mai bune opțiuni disponibile în zona sau orașul lor decât să meargă direct și să caute.

SEO local vă ajută să vă optimizați imaginea mărcii 

Motivul principal pentru a utiliza SEO local este că vizează oamenii din zona în care se află afacerea ta. Platforme precum Compania mea pe Google vă permit să furnizați mai multe informații despre profilul dvs. de companie. Puteti mentiona de exemplu toate serviciile pe care le furnizati cu pretul lor. De asemenea, puteți pune imagini pentru a vă îmbogăți informațiile. Ca să nu mai vorbim că actualizările recente despre compania ta sunt afișate și pe mobil .

Recenzii pozitive pentru afaceri îi fac pe cei mai mulți consumatori  să folosească o companie cu recomandări 

Un profil de consiliere puternic este un factor major în succesul multor afaceri locale. Creșteți reputația online a companiei dvs. solicitând clienților dvs. de încredere să lase online recenzii sau recomandări pozitive despre compania dvs. În acest fel, probabil vei atrage sute de clienți noi.

SEO local poate ajuta companiile să se extindă

Site-ul dvs. este biroul virtual al companiei dvs. Folosind SEO local, le faceți mai ușor pentru utilizatori să interacționeze cu afacerea dvs. Puteți cere utilizatorilor să ofere feedback cu privire la serviciile sau produsele dvs. Oamenii preferă să consulte opiniile altor clienți înainte de a cumpăra ceva.

Concurența este omniprezentă și trebuie să numiți un singur produs sau serviciu pentru a găsi o sută de concurenți care îl comercializează. Este imposibil pentru companii să se bucure de un monopol de piață 100% pentru un produs de genul mixmax pentru mult timp. Pentru a-ți poziționa brandul, controlul cotei de piață din cartierul tău este primul pas pentru a supraviețui concurenței.

Clienții aleg companii care sunt ușor vizibile pe motoarele de căutare.

Concurenții te pot depăși în termeni de marcă, industrie sau factori de conversie care reprezintă o slăbiciune pentru afacerea ta și care sunt impusi de macro-mediu. Dar la nivel local sau mai specific, ai ocazia să te diferențiezi. Să știți că o companie trebuie să fie în permanență în căutarea oportunităților prin rafinarea analizei pieței și sintetizarea rezultatelor în mod periodic.

După cum știți, nu este suficient doar să obțineți trafic.

Important este să obțineți traficul potrivit Dar, spre deosebire de SEO, care nu vă permite să controlați persoanele care vă vor vedea site-ul, SEA sau search engines advertising ( reclame prin motoarele de căutare ) vă permite să accesați publicul care va trebui să interacționeze cu conținutul dvs. Posibilitățile pe care le aveți de a viza anumite date și de a exclude cuvinte cheie vă asigură că obțineți trafic calificat pentru obiectivele pe care le urmăriți

Căutarea locală are o rată de conversie foarte mare

Utilizatorii care caută termenii sau combinații de conținut mai aproape de locația lor prezentă , au șanse mai mari să facă conversii sau mai bine spus să comande produsele sau serviciile dvs . Deoarece persoana se află adesea în zona afacerii pe care o caută, este mai probabil să vă contacteze compania și să ceară informații suplimentare sau să comande produsele sau serviciile dvs .

Seo este foarte bun dar rezultatele nu apar rapid

Dar, în ciuda tuturor acestor performanțe, trebuie amintit că practicile SEO în sine nu sunt suficiente pentru a aduce un site la performanța maximă. Acest lucru se datorează limitelor pe care le prezintă Într-adevăr, în ciuda avantajelor SEO, trebuie să ții cont de faptul că practicile SEO sunt tehnice Implementarea lor necesită timp și rezultatele nu apar neapărat peste noapte Este de fapt un proces lung care necesită timp și efort, dar și o cunoaștere perfectă a tacticilor și rezultatele SEO. Acestea fiind spuse, odată ce apar rezultatele, acestea durează pe termen lung.

Cercetarea locală este favorabilă startup-urilor și IMM-urilor

Companiile mari care și-au stabilit deja marca dețin controlul asupra unei baze uriașe de clienți. Își pot permite să cheltuiască o parte semnificativă din bugetul lor de marketing pe garanții de promovare și vânzări. Dar start-up-urile și întreprinderile mici nu au reușit încă să se poziționeze pe piața țintă. Sunt literalmente handicapați de un buget limitat. Cu căutarea locală, li se oferă micilor întreprinderi posibilitatea de a apărea în primele rezultate ale SERP-urilor fără a avea măcar un site web .

Optimizarea pentru motoarele de căutare sau referința naturală cum ar fi de exemplu seo alba iulia , vă permite să vă optimizați site-ul astfel încât să apară în rezultatele organice ale motoarelor de căutare. Nu trebuie să plătiți pentru a profita de aceste strategii. Totuși, pentru a reuși trebuie să respectați un anumit număr de reguli . În termeni concreti, optimizarea pentru motoarele de căutare are ca scop clasarea site-ului dvs. în SERP-uri .

Acest clasament este favorizat de respectarea ghidurilor Google, dar și de identificarea site-ului dvs pentru seo București . ca fiind mai bun de către Google . Acest lucru se realizează prin implementarea unor algoritmi destul de puternici. Acești algoritmi folosesc mai multe criterii pentru a verifica dacă site-ul dvs. respectă recomandările motorului de căutare și corespunde intenției de căutare a utilizatorilor de internet .

trafic-organic

Imbunatatirea traficului organic se bazeaza pe serviciile seo

Ce este traficul organic ?

Traficul organic se referă la vizitatorii care ajung pe site-ul dvs. prin rezultate de căutare neplătite (organice) pe Google, Yahoo, Bing și alte motoare de căutare. Traficul organic este exact opusul traficului plătit, care este traficul care vine pe site-ul dvs. din reclame plătite, cum ar fi cele văzute în partea de sus a căutărilor pe Google.

Indiferent dacă sunteți nou în lumea marketingului digital sau vă considerați puțin expert în SEO, traficul organic poate fi o provocare de înțeles și manipulat. Cu companii precum Google care lansează noi actualizări în permanență , obținerea traficului organic poate fi o adevărată artă pentru cunoscători .

Optimizarea pentru motoarele de căutare

Tipul de marketing care se concentrează pe îmbunătățirea traficului organic pentru un site web se numește optimizare pentru motoarele de căutare sau servicii SEO. Această formă de marketing organic neplătit adoptă o abordare strategică, folosind o combinație de cuvinte cheie specifice, subiecte în tendințe, precum și tehnici de design și dezvoltare pentru a ajuta la creșterea clasamentului unui site web pe paginile cu rezultate ale motorului de căutare (SERPS).

Deși nu există o soluție rapidă când vine vorba de SEO și de creșterea traficului organic către un site web, rentabilitatea investiției din această formă de marketing digital sau promovare este relativ mare, deoarece este o alternativă mai eficientă și de lungă durată la publicitatea plătită.

Beneficiile traficului organic

Pentru majoritatea companiilor, indiferent de dimensiunea lor, traficul organic este cea mai importantă sursă de trafic. Traficul organic atrage oameni reali. Aceasta înseamnă că puteți fi relativ sigur că persoana care face clic pe pagina dvs. face acest lucru, deoarece are o întrebare specifică sau un lucru necesar  în minte despre care consideră că ar putea fi abordată prin intermediul site-ului dvs. web. Adresându-vă nevoilor publicului dvs., veți crește un număr de urmăritori loiali, bazat pe încredere. Mai mult, acești clienți potențiali de calitate superioară au mai multe șanse să se transforme în clienți pe termen lung. Vă întrebați cum diferă acest lucru de traficul plătit? Adevărul este că traficul plătit este mai probabil să fie făcut clic pe roboți și alte mașini automate.

Această formă de trafic nu face nimic pentru clasarea dvs. și nu are niciun impact asupra analizei site-ului dvs., ceea ce duce la o creștere foarte mică în timp dar de cele mai multe ori este zero . Traficul organic este condus de intenția clientului și, prin urmare, este o abordare mai rentabilă pentru comercializarea produselor și serviciilor dvs. În plus, pe măsură ce traficul dvs. organic crește, crește și reputația dvs. online, lucru pe care Google și alte motoare de căutare îl iau foarte în serios. Configurându-vă ca o autoritate în industria dvs., este mult mai probabil ca Google să vă claseze paginile mai sus în SERP-urile sale.

E-A-T, care înseamnă Expertise ( expertiză ) , Authority ( Autoritate ) , and Trustworthiness ( încredere ) a fost un factor important în clasarea Google de ceva timp. Cu toate acestea, actualizarea Google din mai 2019 și-a schimbat importanța făcându-l un factor general de clasare (mai degrabă decât important ) în determinarea calității paginii. Unele nișe de activitate necesită E-A-T mai mare decât altele. Acestea includ:

Site-uri cu informații medicale

Ziare și alte articole jurnalistice sau știri 

Pagini care împărtășesc subiecte științifice sau tehnologice 

Site-uri web de consiliere juridică și fiscală

Platforme de promovare interese financiare

Site-uri web care partajează informații despre subiecte cu miză mare (parenting, reparații la domiciliu etc.)

Site-uri web care oferă sfaturi despre hobby-uri care necesită un anumit nivel de expertiză (cântat la un instrument, videografie etc.)

Dacă căutați să achiziționați țigări electronice vedeți cele mai bune oferte de pe piață .

Unde vedeți traficul organic în Google Analytics 4 ?

În timp ce Google Analytics 4 este unul dintre cele mai importante instrumente din lumea SEO, nu este cel mai ușor de navigat când vine vorba de analizarea traficului organic. Cu ajutorul GA4, puteți vedea cât trafic organic obțineți și puteți verifica din ce țări provin utilizatorii și cum interacționează aceștia cu site-ul dvs. web, printre alte date. Verificarea traficului organic Google Analytics poate identifica cele mai populare motoare de căutare și poate aduna traficul de pe aceste canale în secțiunea Achiziție de trafic a tabloului de bord GA4.

Iată cum puteți verifica cantitatea de trafic organic către site-ul dvs. web: Pasul 1: Accesați tabloul de bord Google Analytics 4 și faceți clic pe „Rapoarte”.

Apoi, faceți clic pe lista derulantă „Achiziție”, urmată de „Achiziție de trafic”.

Din această pagină, alegeți intervalul de date pentru care doriți să vedeți trafic organic și derulați în jos până în partea de jos a paginii. Asigurați-vă că meniul drop-down din stânga sus a tabelului este setat la „Gruparea de canale implicită a sesiunii”. Sub „Totale”, veți vedea un rând „Căutare organică” unde veți putea analiza toate datele relevante pentru traficul organic pentru site-ul dvs.

Verificați de unde vin vizitatorii dvs

Știind de unde vin vizitatorii dvs., vă poate ajuta să vă vizați mai bine conținutul și alte eforturi SEO, astfel încât să ajungeți la publicul dorit. Pentru a afla mai multe despre datele demografice ale vizitatorilor site-ului dvs., puteți urma acești pași: Pasul 1: Faceți clic pe lista derulantă „Date demografice” de pe tabloul de bord, urmată de „Detalii demografice”.

Apoi, derulați puțin în jos, setați intervalul de date preferat în colțul din dreapta sus și alegeți dacă doriți să filtrați tabelul după țară, regiune, oraș, limbă, vârstă, sex sau interese. Datele dvs. vor apărea în tabel, gata pentru a fi analizate după pofta inimii.

Care este diferența dintre traficul organic și traficul direct ?

Mulți proprietari de site-uri web confundă adesea traficul organic/de căutare cu traficul direct. Aceste două surse de trafic sunt, de fapt, complet diferite. În timp ce traficul organic se referă la traficul care vine din paginile cu rezultate ale motoarelor de căutare, traficul direct este traficul care provine de la utilizatori care introduc direct adresa URL în browserul lor web.

În ciuda faptului că unii vizitatori web din publicul dvs. țintă pot ajunge pe site-ul dvs. introducând adresa URL ( de exemplu tasteaza in bara browserului www.antena3.ro …nu caută în google cuvântul antena 3 sau alt cuvânt ) direct în browserul lor web, merită menționat că traficul web direct vine de obicei de la proprietarii site-ului web, angajații sau clienții existenți care se conectează la site-ul dvs. web (dacă aceasta este o opțiune pe care o oferiți).

Postați gratuit anunțuri auto moto velo în cea mai completă platformă de anunțuri .

Îmbunătățirea optimizării pentru creșterea traficului organic

Încă nu am întâlnit un proprietar de site care nu dorește mai mult trafic organic către paginile lor. Acest lucru se datorează faptului că o creștere a traficului organic echivalează adesea cu o creștere a comenzilor, a cifrei de afaceri și a veniturilor înregistrate . Iată câteva sfaturi de bază pentru creșterea traficului organic care vine pe site-ul dvs.:

Concentrați-vă atenția pe SEO

Spre deosebire de publicitatea plătită, SEO oferă rezultate semi-permanente. Având în vedere acest lucru, concentrarea eforturilor și a bugetului pe SEO vă poate oferi o creștere a numărului de vizitatori ai site-ului și, la rândul său, a vânzărilor. Dar, SEO este o industrie cu spectru larg, chiar și cei mai versați experți se confruntă cu eșecuri și provocări zilnice.

Un aspect esențial al unui SEO bun este cercetarea și implementarea cuvintelor cheie. Instrumente precum AHREF și SEMRush vă permit să identificați cuvintele cheie relevante și volumul lor de căutare, astfel încât să le puteți implementa pe site-ul dvs. web.

Implementarea strategică a cuvintelor cheie în conținutul postat de dvs. vă va permite să creșteți organic, cu toate acestea, este important să optați pentru echilibrul corect între alternative de concurență ridicată și scăzută pentru a putea concura cu alte site-uri web mai vechi sau mai bine optimizate .

Conținut, conținut, conținut !

Blogging-ul este un mod relativ accesibil, dar extrem de benefic , pentru a vă spori traficul de căutare organic. Prin creșterea cantității de conținut de pe site-ul dvs. web, puteți viza mai multe cuvinte cheie, extinzându-vă acoperirea online. Asigurați-vă că scrieți conținut interesant pe blog care este relevant pentru serviciul și produsele dvs. sau care identifică și abordează întrebările și punctele dureroase ale clienților.

Optimizați-vă titlurile și subtitlurile

Google nu te clasifică doar în funcție de cuvintele cheie pe care le folosești, ci și în funcție de modul în care le folosești. Este important să adăugați cuvântul cheie principal la începutul titlului și meta descrierilor pentru a marca clar intenția conținutului dvs.

Optimizați-vă imaginile

Imaginile sunt la fel de importante ca și conținutul atunci când vine vorba de SEO. La urma urmei, ați cumpăra un produs fără să vedeți mai întâi o imagine a acestuia? Având în vedere acest lucru, este important să adăugați imagini ale produselor dvs. De asemenea, este important să ilustrați și să dați viață blogurilor dvs. cu imagini relevante pentru a îmbunătăți implicarea. Nu în ultimul rând, asigurați-vă că vă optimizați imaginile pentru SEO denumind corect fișierele de imagine și adăugând cuvintele cheie la textul alternativ al fiecărei imagini.

Cu ajutorul bunei optimizări seo site-ul tău web primește mai multe click-uri iar concurenții tăi nu primesc . Când site-ul dvs primește vizite organice îi crește rata de click-uri , iar concurenții dvs. obțin mai puține clicuri, deoarece  utilizatorii aleg pagina dumneavoastră . Algoritmii automati de clasare folosiți de Google și celelalte motoare de căutare ,  înregistrează aceste click-uri și observă că site-ul dumneavoastră este mai de dorit și util pentru utilizatori, prin urmare site-ul dvs. ar trebui să fie în partea de sus, nu alte site-uri . Cu cât primiți mai multe clicuri și cu cât concurenții dvs primesc mai puține click-uri , cu atât site-ul dvs. se va clasa în poziție mai bună  în rezultatele motoarelor de căutare.

Web

Oamenii pot incarca un site web pe un serviciu de gazduire dupa numele domeniului

Serviciile de gazduire web sunt oferite de companii de profil specializate în această activitate , cum este exxtrahost.com . Aceste companii ofera, de asemenea, pe langa spatiul si resursele necesare pe server, software-ul, serviciile aditionale si toate instrumentele necesare pentru ca un website sa poata fi accesat in mediul online.

Un server este un computer ce stocheaza si ofera acces la  fisiere, le afiseaza atunci cand faci o solicitare dintr-un browser, accesand domeniul web.

Desi este posibil ca orice calculator sa fie conectat la internet, procesul de configurare poate fi complicat pentru majoritatea utilizatorilor. De aceea, multi proprietari de site-uri prefera sa utilizeze spatiul unui furnizor de gazduire web in loc sa aiba un server local pentru uz personal.

Totusi, achizitia unui pachet de gazduire web nu este suficient pentru a rula un website. Pentru ca oamenii sa te gaseasca, ai nevoie de un nume de domeniu .

Inregistrarea domeniului web

De obicei, acelasi furnizor de gazduire web ofera si posibilitatea de inregistrare domenii. Se mai numesc registratari de domenii web, care au contracte de inregistrare domenii cu institutii precum ROTLD (pentru inrgistrarea domeniilor .ro), cu EURID (pentru inregistrarea domeniilor .eu) si cu terte companii internationale (pentru integistrarea domeniilor internationale: .com, .net, .info etc, gestionate dupa regulile ICANN).

Un nume de domeniu este adresa web, pe care o introduci cand doresti sa accesezi un site, de exemplu: xservere.net . Utilizatorii introduc numele de domeniu in bara browserului web de pe calculator sau telefon pentru a il accesa.

Un furnizor de domenii web ofera posibilitatea de a seta namservere domeniului si impreuna cu un serviciu de gazduire web, ofera acces la zona DNS, astfel incat domeniul este conectat la o adresa IP – o adresa atribuita unui server fizic, care de obicei arata astfel: 123.456.789.123.

In termeni familiari, o adresa IP ajuta computerele sa se identifice reciproc online, dar este o provocare pentru oameni sa-si aminteasca si sa tasteze un Ip. Asadar, datorita DNS-ului, oamenii pot incarca un site web pe un serviciu de gazduire fara sa trebuiasca sa stie Ip-ul acestuia, si sa il poata accesa dupa numele domeniului.

In afara de a actiona ca o adresa web, numele de domeniu este, de asemenea, un instrument de marketing, un brand – este primul element pe care oamenii il vad atunci cand acceseaza un site web.

Vedeți pachete de trafic web targetat .

In acest sens, este foarte important sa alegi un nume de domeniu bun, unic, relevant pentru afacerea ta, scurt si memorabil, intuitiv.

Este recomandat si util sa achizitionezi domeniul web de la aceeasi companie care iti ofera servicii de gazduire sau dezvoltare web. In acest fel, vei gestiona ambele servicii dintr-un singur cont.

De ce este deosebit de importanta gazduirea web ?

Companiile de web hosting sunt responsabile cu intretinerea, administrarea si configurarea serverelor de gazduire, care ruleaza non stop, 24/7, asigurand performante excelente pentru site-urile pe care le gazduiesc.

Pentru proprietarii de afaceri online, existenta unui site cu timp de functionare remarcabil, poate ajuta la maximizarea vanzarilor si la imbunatatirea experientei utilizatorului.

In plus, utilizarea unui serviciu de web hosting bun și o agenție de promovare online profesională poate ajuta la imbunatatirea optimizarii pentru motoarele de cautare (SEO) a unui site. Web hostingul pe care il alegi poate influenta viteza de incarcare a site-ului, unul dintre factorii critici atunci cand motoarele de cautare precum Google claseaza paginile web.

Achizitionarea unui plan de gazduire este, de asemenea, mult mai avantajos, pentru ca oferă toate instrumentele necesare gestionării fisierelor unui site si a căsutelor de email, prin intermediul unui panou de control intuitiv.

Acest instrument, in cazul companiilor de hosting care oferă panou de administrare cPanel , permite proprietarilor de site-uri web sa-si controleze cu usurinta site-ul si serviciul de gazduire, sa gestioneze numele domeniilor, sa instaleze aplicatii si sa incarce fisiere de site-uri web sau sa creeze adrese de email, subdomenii etc.

Cum stiu ce tip de găzduire web am nevoie ?

Exista diferite tipuri de gazduire web din care trebuie sa alegi, precum si pachete cu oferte ce includ inregistrarea gratuită a domeniului, iar optiunea potrivită pentru proiect se bazeaza pe buget , nevoi reale si preferinte.

1. Gazduire pe server shared sau partajat

Gazduire partajata - Pro si contra
Gazduire partajată sau împărțită : mai ieftin, ușor de întreținut; control limitat al serverului și putere.

În gazduirea partajată, site-ul web este plasat pe același server ca multe alte site-uri, variind de la câteva la sute sau mii. În mod obișnuit, toate domeniile pot partaja un fond comun de resurse server, cum ar fi RAM și CPU. Găzduirea shared sau partajată este ideală pentru un blog personal , pentru un site de prezentare dar chiar și pentru un magazin online de jucării  care nu mizează pe mai mult de 1-2.000 de vizitatori lunar .

Deoarece costul este extrem de scăzut, cele mai multe site-uri cu niveluri moderate de trafic care rulează software standard sunt găzduite pe acest tip de server. Shared hosting este, de asemenea, acceptat pe scară largă ca opțiune de hosting la nivel de intrare deoarece necesită cunoștințe tehnice minime.

Dacă vă așteptați ca site-ul dvs. să crească foarte repede – luați în considerare alegerea unui furnizor de găzduire partajată care oferă VPS și Gazduire Dedicata planuri, astfel încât să fie mai ușor să faceți upgrade în viitor (furnizorii de servicii de găzduire, de obicei, vă vor ajuta cu procesul de migrare dacă este un upgrade intern).

Dezavantaje ale găzduirii partajate

Găzduirea partajată nu oferă acces la rădăcină și are o capacitate foarte limitată de a gestiona niveluri mari de trafic sau vârfuri. De asemenea, performanța site-ului web poate fi ușor afectat de alte site-uri găzduite pe același server.

2. Găzduire pe Virtual Private Server (VPS)

Gazduire VPS - Pro și Contra
VPS Hosting: mai mult control al serverului și putere; mai scump decât gazduirea partajată.

Un server virtual privat de găzduire împarte un server în servere virtuale, unde fiecare site web este găzduit pe propriul server dedicat, dar de fapt partajează un server cu câțiva alți utilizatori diferiți. Utilizatorii pot avea acces root la propriul spațiu virtual și un mediu de găzduire mai bine securizat cu acest tip de găzduire. Găzduirea vps este ideală pentru platforme de anunțuri gratuite online , magazine online de dimensiuni medii , pagini de prezentare cu conținut vast , platforme de rezervări turistice și altele .

Găzduirea VPS poate fi potrivită pentru proprietarii de site-uri web care au nevoie de un control mai mare la nivel de server, dar nu doresc să investească sume mai mari într-un server dedicat.

Dezavantaje ale gazduirii VPS

Găzduirea VPS oferă o cantitate fixă ​​de resurse de server, prin urmare site-urile găzduite pe găzduirea VPS ar putea avea probleme la gestionarea creșterilor bruște de trafic.

3. Gazduire pe server dedicat

Gazduire dedicata - Pro și contra
Gazduire Dedicată: putere de server excelentă si control complet al serverului; necesită costuri și abilități mai ridicate.

Un server dedicat oferă control maxim asupra serverului unde  web site-ul dvs. este stocat – Închiriați exclusiv un server întreg. Site-urile dvs. nu împart resursele serverului cu nimeni altcineva și beneficiați de toate facilitățile acestuia . Găzduirea pe server dedicat este ideală pentru magazine online stufoase , platforme de promovare online , platforme de anunțuri imobiliare sau pe diverse nișe și alte afaceri care consumă resurse multe .

Dezavantaje ale găzduirii dedicate

Costuri mai mari și cunoștinte de administrare necesare , însă oferă resurse mult mai mari . Serverele dedicate sunt foarte scumpe și sunt recomandate doar celor care au nevoie de un control maxim și de o performanță mai bună a serverului.

4. Găzduire Cloud Server

Găzduire în cloud - Pro și Contra
Cloud Hosting: Extrem de flexibil și eficient din punct de vedere al costurilor; o curbă de învățare mai abruptă pentru a începe.

Cloud hosting oferă o capacitate nelimitată de a gestiona traficul sau traficul. Iată cum funcționează: O echipă de servere (numită cloud) lucrează împreună pentru a găzdui un grup de site-uri web. Acest lucru permite mai multor computere să colaboreze pentru a gestiona niveluri ridicate de trafic web sau spikes pentru un anumit site web. Găzduirea de tip cloud hosting este în general recomandată pentru magazine online cu sute de mii sau milioane de clienți , rețele sociale , platforme de partajare a conținutului și alte platforme web care necesită resurse tehnice scalabile .

Dezavantajele găzduirii de tip Cloud Hosting

Multe configurări de găzduire cloud nu oferă acces root (necesar pentru a modifica setările serverului și a instala unele programe); competențe IT necesare pentru gestionarea serverelor cloud adevărate.

Care este potrivit pentru tine?

Există foarte multe diferențe  între tipurile de găzduire web în funcție de mărimea site-ului care va fi găzduit , în funcție de valoarea de trafic organic estimată și ce planuri sunt potrivite pentru afacerea dumneavoastră  .

De exemplu, un blog personal cu trafic redus va fi bine chiar și pe găzduire partajată la preț redus. Dacă nevoile dvs. sunt mai critice pentru misiune, atunci VPS sau găzduirea dedicată ar fi potrivite pentru dvs.

În timp ce găzduirea Cloud este similară în unele privințe cu VPS, ar putea fi o alegere mai bună dacă aveți nevoie de mai multă elasticitate pentru a face față traficului sezonier sau dacă aveți nevoie mare de putere de calcul.

Pentru cei care au deja o platformă în minte , pot exista și alte considerații care trebuie luate în calcul . De exemplu, dacă intenționați să instalați platforma  WordPress, unele gazde au construit planuri specifice pentru această platformă , personalizat și optimizat , pentru a-l rula bine.

În cele din urmă, este important să știi clar ce tipuri de găzduire web există și pentru ce este folosit fiecare. Vă poate economisi timp și bani, împreună cu potențial creșterea performanței site-ului dvs. dacă îl alegeți pe cel potrivit.

fake-news-3

De ce sunt create știrile false?

Știrile false și dezinformarea subminează mass-media serioasă  și face dificilă promovarea știrilor importante de către jurnaliști. O analiză a companiei de media Buzzfeed a constatat că cele mai importante 20 fake news despre alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai multă atenție pe Facebook decât cele mai importante 20 de știri despre alegeri de la canalele mass-media majore. Website-urile anonime care găzduiesc fake news scrise sub anonimat au fost criticate, deoarece acestea fac dificilă urmărirea autorilor acestor știri false pentru calomnie.

Fenomenul de  dezinformare digitală a devenit unul foarte accentuat, mai ales în ultima perioadă, marcată de o serie întreagă de evenimente negative . Informatiile media tradiționale, considerate până de curând mijloace de bază în informare, au început să își piardă din credibilitate. În acest context, reevaluarea încrederii cetățenilor în informatiile provenite din media și evaluarea percepției asupra pericolului reprezentat de fenomenul dezinformării digitale sunt informații esențiale cu privire la cetățenii unei țări. Alături de acestea, sunt importante și datele referitoare la consumul media, selecţia surselor de informare, modalităţile de verificare a informațiilor potențial necredibile sau chiar false .

Scrise și publicate prin intermediul suporturilor media , fake news sau știrile false , apar cu intenția de a induce în eroare, în scopul de a deteriora reputația unei agenții, entități sau persoane, precum și pentru câștig financiar sau politic, de multe ori folosind titluri senzaționale, necinstite, sau pur și simplu fabricate pentru a crește numărul de cititori, pentru răspândirea în mediul online și pentru venituri prin click-uri pe Internet.

În acest din urmă caz, este similar cu titluri senzaționale de tip „clickbait” din mediul online și se bazează pe veniturile generate , indiferent de veridicitatea poveștilor sau dezvăluirilor publicate. Aceste  stiri false dezinformează în mod intenționat și diferă de satiră sau parodie, care au rolul de a amuza publicul, în loc să îl inducă în eroare.

Propaganda are ca principal țel obținerea de sprijin emotional. Tehnica de dezinformare are scopul de a manipula audiența la nivel rațional, fie prin discreditatarea unor informații ce se contrazic, fie prin sprijinirea unor concluzii false. O a treia metodă de ascundere a faptelor este cenzura, aplicată atunci când un grup poate exercita un astfel de control. Atunci când canalele de informare nu pot fi închise complet, ele sunt făcute inutilizabile prin saturarea cu dezinformare , scăzând astfel valoarea „raportului semnal/zgomot”.

Adevărul despre cafeaua și ceaiul cu CBD

Ce reprezintă sau ce este dezinformarea ?

Termenul dezinformare nu se referă la eroarea de informare, care nu este deliberată sau mai bine spus intenționată . De exemplu, dacă o persoană sau o agenție de știri difuzează o informație despre care nu știe că este adevărată, dar despre care crede că este adevărată, aceasta nu este o dezinformare propriu-zisă ci mai exact o eroare sau interpretare greșită . De aceea, adesea ca  dezinformare este dată drept eroare de informare, atunci când acela care difuzează mesajul nu știe că acela care stă la originea mesajului a construit în mod deliberat o informație falsă, pe care a pus-o la dispoziție spre difuzare.

Dacă scopul unei astfel de acțiuni este inducerea în eroare a utilizatorului final al informației sau dacă aceasta dezinformare are rolul de a distruge credibilitatea celor suficient de creduli pentru a o difuza (de obicei, o agenție de știri), fără a-și da seama ce pagube îi produc receptorului final, trebuie judecat caz cu caz.

Vedeți magazinul cu cele mai bune prețuri pentru folii telefoane .

 

Mulți oameni au murit din cauza unor știri false. Oamenii au fost atacați fizic pentru povești false răspândite de mass-media, iar aceste știri false despre anti-vaccinare au cauzat grave epidemii de boli care puteau fi prevenite, și care au cauzat handicapuri și decese pentru adulți și copii.

Se pot da câteva sfaturi „candidaților la dezinformare”, știind că vulnerabilitatea unei ținte depinde de personalitatea individului amenințat, de situația sa socio-profesională (în special când aparține mediilor de influență sau este o autoritate în materie decizională): să nu te lași sufocat de informație, examinarea sursei; conținutului informației, momentului și contextului în care a fost lansată, confruntarea cu realitatea. Comunicarea trebuie să fie suportivă: atacă problema și nu persoana, fii descriptiv și nu evaluativ, fii specific, concret și nu general, global; validează interlocutorul, asigură continuitatea procesului de comunicare, asumă-ți răspunderea.

Ce este propaganda și cum se realizează ?

Propaganda constă în acțiuni de comunicare persuasivă planificate, susținute de un sponsor, având drept scop final influențarea și chiar modificarea atitudinilor și comportamentelor unei audiențe țintă selectate, pentru satisfacerea unor interese politice ale sponsorului, folosind informații și argumente false, parțial adevărate, denaturate și exclusive, alături de cele adevărate și însoțite de diverse forme de constrângere și cenzură.

Pentru ca propaganda să aibă eficiență, ea trebuie să fie : continuă (fără a-i acorda subiectului „pauze de trezire”), simfonică (transmisă pe toate canalele de comunicare aflate la dispoziția propagandistului), pe termen lung, partizană (prezintă un singur punct de vedere, niciodată două puncte de vedere aflate în competiție sau dispută), afirmativă dar nu și documentată (propagandistul afirmă răspicat ceva, dar nu indică niciodată sursa din care știe acel ceva). În esență, propaganda ne arată ce să gândim, nu cum să gândim.

Cea mai bună ofertă pentru accesorii auto .

Daca analizam obiceiurile de consum informatii media ale românilor și încrederea pe care o au românii în diverse surse de informare, putem distinge care sunt sursele de informare preferate de către români.

Ce reprezintă sau ce înseamnă mass media ?

O definiție  pe înțelesul tuturor, ar fi următoareamass-media este reprezentată de totalitatea surselor/mijloacelor/sistemelor  prin care informația ajunge la publicul larg. Este un amalgam de informatii media în masă , indiferent dacă vorbim aici de presa scrisă, de cea online sau de canalele de televiziune.

Mass-media are rolul de a informa. Aceasta este misiunea oricărei surse de informatii media. Orice emisiune tv, orice articol scris în ziar sau pe site-urile de știri are rolul de a informa publicul simplu și eficient . Aceste acțiuni de informatii media au anumite efecte asupra publicului țintă.

Orice știre are o anumită influență asupra noastră, a publicului. Această influență este realizată prin mai multe surse și mijloace, printre care se pot aminti: persuasiunea, propaganda, manipularea.

Propaganda este o activitate prin care se promovează unele doctrine, idei cu scopul de a influența și de a schimba sau de a forma concepții, atitudini, opinii. Rezultatul final este de cele mai multe ori blocarea judecății critice și generarea unor acțiuni sub impulsul unor sentimente necontrolate. Exemplul clar în acest sens este propaganda din timpul comunismului.

Am putea fi tentați să credem că în ziua de azi nu mai există propagandă, dar daca urmărim anumite programe la unele canale de știri o sa vedem clar ca ea există și sunt foarte vizibile aceste campanii . Oamenii sunt într-o continuă dezvoltare. În fiecare zi învățăm ceva nou, evoluăm, conștientizăm lucruri. Mass-media contribuie la aceste lucruri. În funcție de ce  informații media  primim, ne formăm ca oameni. Dintre categoriile de informatii: informațiile generale – pentru că suntem atât de complecși încât nu ne mai sunt suficiente experiențele persoanle apelăm la informații media. De aici, rezultă de multe ori și dependența de mass-media ca principală sursă de informare .

O alta categorie sunt informațiile instrumentale – care sunt informații de interes public: programul de la cinema, programul transportului în comun, reducerile. Alta categorie sunt  informații de prevenire – starea vremii, campanii de prevenire a accidentelor, știrile despre calamități sau informații legate de diferite tipuri de crize, ceea ce trăim și noi în această perioadă: o criză în domeniul sănătății, care va avea consecințe și în celelalte domenii alternative ale vieții noastre.

Acest tip de informații media este destul de sensibil pentru că poate avea efecte nedorite: știrile pot fi ignorate (nu par destul de credibile)sau se poate ajunge până la instaurarea panicii, ceea ce, din nou, trăim pe propria noastră piele, astăzi. Informatiile pe care fiecare dintre noi ar trebui să le știm, le aflam pentru ca orice om de pe planeta asta are acces la informații media într-o formă sau alta.

Ce anume fac cercetătorii ?

Cercetătorii sunt oamenii  de știință a căror activitate se axează pe dezvoltarea și lărgirea cunoașterii științifice într-un anumit domeniu. În general, cercetătorul publică în literatura de specialitate rezultatele cercetărilor sale. Ca cercetători, puteţi avea în vedere posibilitatea de a lucra la o universitate sau la un institut de cercetare dintr-o altă ţară a UE, pentru a colabora cu cercetători străini sau pentru a participa la proiecte ştiinţifice relevante pentru specialitatea dumneavoastră.

Sunt evenimente publice dedicate relaționarii directe dintre cercetatori si public. Ele prezintă diversitatea cercetării și subliniază impactul cercetării asupra vieții noastre de zi cu zi. Scopul este, de asemenea, să-i motiveze pe tineri să își dorească o cariera in cercetare. Evenimentele promovează modul în care cercetătorii contribuie la societatea noastră prin afișarea activității lor într-un forum interactiv și angajator.

Noaptea Cercetătorilor îi invită pe toți cei curioși la o călătorie în lumea fascinantă a științei. Anual,   cercetători, exploratori şi inventatori îți dau întâlnire la cea mai mare manifestare de știință pentru publicul larg din România. Alături de ei vei lua parte la experimente inedite, conferinţe captivante și concursuri cu premii atrăgătoare.

Celor mici, le sunt destinate zone  pline de jocuri care să le stimuleze creativitatea și gândirea critică, dar și să-i binedispună. Pentru cei mai mari, se pregatesc dezbateri și conferințe pe temele de interes la ora actuală în cercetare. Nu rata șansa de a sta față în față cu cei mai renumiți cercetători români și a lua parte la activitățile pregătite de aceștia.

Ce sunt trusturile media ?

 Ca trusturi media cele mai credibile încearcă să ofere un peisaj politic echilibrat, în vreme ce companiile media cele mai partizane au o credibilitate mai scăzută și tind să acopere scandaluri și să aducă celebritățile în prim plan.

În abordarea lor tradițională trusturile sunt considerate daruri. Cel care oferă darul, numit constituitor, transmite bunurile către trust pentru a fi administrate în folosul beneficiarului. Acesta este motivul pentru care există diferențe esențiale între aşa numitele trusturi cu titlu gratuit şi trusturile utilizate în tranzacțile comerciale şi financiare.

Cea mai evidentă diferență constă în faptul că cel care constituie trustul, în cazul unui trust gratuit, nu primesțe nici o compensare pentru transferul bunurilor sale, în timp ce constituitorul dintr-un trust comercial, de obicei o corporație sau o instituție financiară, primeşte întotdeauna o plată pentru bunurile transferate trustului. Un trust comercial poate fi privit mai mult ca un schimb decât ca un dar. O altă diferență, mai subtilă însă, constă în faptul că în timp ce constituitorul dintr-un trust cu titlu gatuit, poate sau nu să îşi păstreze un interes rezidual asupra activelor trustului, constituitorul dintr-un trust comercial aproape întotdeauna îşi menține pentru sine un interes rezidual asupra activelor trustului care rămân dupa încheierea afacerii.

Prin trusturile media se monitorizeaza imaginea persoanelor fizice, a companiilor și a instituțiilor, se analizează toate datele cu un singur instrument, poți întocmi gratuit rapoarte valoroase despre efectele comunicării, se pot monitoriza cheltuielile de publicitate din industrie

Câteva trusturi media cunoscute

Intact Media Group este cel mai cunoscut din trusturi media deținut de familia politicianului și omului de afaceri Dan Voiculescu. Intact este unul din cele mai puternice trusturi media din România și are un capital integral românesc. Trustul media Intact Media Group a luat ființă, juridic vorbind, în anul 2009, înlocuind practic conceptul ce fusese până atunci trustul Intact.

În Romania, avem pe piață nu mai puțin de patru trusturi media care aparțin nemijlocit unor state străine: RFI (Franța), Deutsche Welle (Germania), Radio Europa Liberă (SUA), Sputnik (Rusia).  Deci, când citiți știri și comentarii pe aceste site-uri, e bine de știut că reprezintă punctul de vedere al acelor state, nu al românilor sau al României.

De asemenea, mai avem organe de presă care sunt strâns legate de puterea seculară din alte țări: Ziare.com, PRO TV, Vice.com (SUA) și Kanal D (Turcia). Mai avem și cazul Rise Project, acolo unde sunt implicate mai multe state: Elveția și Austria. Există Newsweek și Pressone, deținute de oameni de afaceri americani, Europa FM (concern ceh), Libertatea și Gazeta Sporturilor (deținute de grupul elvețian Ringier).

Ce mai rămâne ca trusturi media deținute, teoretic,  de români? Grupul Antenelor, grupul Adevărul, grupul Digi, grupul România TV, Realitatea TV, Grupul Evenimentul Zilei, Grupul Hotnews – G4 Media și cam atât, dacă ar fi să-i numim pe cei mai mari.

Ce interese reprezintă trusturile media ?

Sondajele institutelor naționale arată rezultate care arată că presa nu este printre favoritele oamenilor : doar 27% aveau încredere în mass-media, potrivit unui sondaj Inscop dat publicității la începutul anului trecut. Încrederea românilor în instituții începea cu Armata, Biserica și Jandarmeria, iar presa apărea abia pe locul unsprezece după cele două cele mai importante servicii de informații.

Astfel, cele mai mari ameninţări pentru pluralismul media din România provin din lipsa viabilităţii economice a pieţei media, la care se adaugă polarizarea partizană a presei şi nivelul scăzut de conştientizare a standardelor jurnalistice.

Sumele injectate de către guvern sau instituțiile statului , în special în televiziuni sunt foarte mari, la acest nivel intervine în cele mai multe cazuri autocenzura. Vor fi puțini cei care își vor face treaba ca și până acum. Putem constata cu toții că tonul critic la guvern s-a înmuiat în ultima perioadă , interviurile cu premierul sau miniștrii în funcție sunt cuminți, iar unele subiecte delicate sunt evitate cu totul din agenda televiziunilor și a presei în general .

Independența politică și autonomia editorială a presei autohtone sunt afectate în proporție de peste 90%, dar mass-media finanțată de la bugetul public, cum sunt radioul și televiziunea publice sau Agerpres, se află într-o situație și mai grea, potrivit concluziilor Comisiei Europene, pentru că independența lor se află sub un risc de aproape 100%.

Dar cât de mult reprezintă interesele românești ? O privire simplă ne arată că toate acestea se susțin cu publicitate provenită în principal de la multinaționale. Un exemplu este Hotnews-G4 Media. Pe aceste site-uri a apărut, în trecut, reclamă plătită pentru producătorul rachetelor Patriot. Altă dată, rubrici au fost realizate cu sprijinul financiar la Uniunii Europene.

Au mai rămas câțiva jurnaliști care și-au păstrat curajul și independența, care nu se cocoșează din cauza presiunilor din politică, justiție sau chiar din partea marilor servicii de informații și care continuă să scrie detaliat despre lucrurile urât mirositoare din măruntaiele politicii românești, despre interconexiunile politicii cu justiția sau chiar despre presa care face sluj politicii.

Per total, calitatea muncii jurnalistice scade în ultimii ani , nu doar fiindcă superficialitatea multora dintre cei rămași în branșă a crescut pe măsură ce conștiința lor a scăzut, ci și pentru că mulți jurnaliști cu experiență s-au retras în domenii mai bine plătite sau pentru că redacțiile s-au micșorat foarte mult .

starlink-2

SpaceX – furnizor de Internet de viteza mare

După ani de dezvoltare a SpaceX – și după primirea a aproape 885,5 de milioane de dolari sub formă de granturi din partea Comisiei Federale de Comunicații a SUA la sfârșitul lui 2020 – progresele înregistrate de Starlink par să intre în linie dreaptă în 2021- 2022 .

Astăzi doar 58,7% din populația de pe glob are acces la internet, adică puțin peste 4,5 miliarde de oameni din întreaga lume . Distribuția zonelor în care oamenii au acces la internet este însă foarte dezechilibrată, pentru că există regiuni precum Africa unde doar 39,3% din populație are acces la internet, în vreme ce în Europa, procentul ajunge la 87,2%.

Este foarte greu să extinzi rețeaua de internet de foarte mare viteză la nivelul întregii țări sau a întregului continent. Dacă sistemele și rețelele mobile 5G ajută, ele sunt dedicate mai ales zonelor urbane, iar extinderea lor pentru a acoperi orașele mai mici și satele ar fi extrem de scumpă. Asta lasă în umbra subdezvoltării părți importante din populație și este nevoie de o nouă strategie .

Unul din lucrurile care s-ar putea să îți fie mai puțin cunoscute este proiectul Starlink al lui Musk care urmărește să vândă conexiuni la internet aproape oricui de pe planetă printr-o rețea în creștere de sateliți privați care orbitează deasupra noastră.

SpaceX afirmă că se așteaptă ca rețeaua să atingă o acoperire globală până în această toamnă – deși disponibilitatea regională va depinde de aprobarea autorităților de reglementare.

Chiar dacă România se află în topul țărilor cu cel mai rapid internet din lume, ideea din spatele constelației de sateliți a lui Musk este să ofere internet de mare viteză în special în zone care nu au acoperire din partea operatorilor tradiționali. Școlile sau instituțiile publice din cătunele izolate, comunitățile mici din zonele rurale în care infrastructura clasică nu este încă prezentă, refugiile sau cabanele din vârf de munte – sunt doar câteva exemple care vor avea acces la internet după ce Starlink va începe furnizarea de servicii și în România.

Ce este Starlink mai precis ?

Practic este o rețea de sateliți care va glazura planeta, învelind-o în internet de mare viteză . Ca un stol de păsări care zboară ordonat, liniar, pe orbite bine definite, comunicând unele cu altele, fără să se ciocnească între ele sau cu alte obiecte cosmice, formând astfel o rețea vie, dinamică.

Fiecare satelit cântărește în jur de 230 de kilograme, are dimensiunea unui birou și este dotat cu patru antene și două panouri solare. Propulsia, pe bază de krypton , va permite fiecărui satelit să se poziționeze controlat pe orbită dar și să-și schimbe traiectoria pentru a evita coliziuni și pentru a ieși de pe orbită la finalul ciclului de folosire (estimat la circa 5 ani).

Este un sistem similar cu funcțiile semi-autonome prezente pe cele mai multe autoturisme noi din ziua de azi. Acești sateliți se vor plasa pe o orbită joasă în jurul Pământului, undeva la 342 de mile/550 de kilometri de sol, în condițiile în care sateliții obișnuiți care deservesc rețele de internet în momentul de față gravitează în jurul pământului la o altitudine de 22,000 de mile/35,000 kilometri.

Din punct de vedere tehnic o divizie din cadrul SpaceX, Starlink este de asemenea numele dat de compania aerospațială pentru rețeaua sa – sau „constelația” – în creștere de sateliți aflați pe orbită.

Este vorba de o rețea uriașă de sateliți pe care Musk vrea să-i trimită să orbiteze în jurul Pământului pentru a oferi internet în fiecare colț al lumii – din Africa și până în Antarctica.

Dezvoltarea rețelei a început în 2015, primul satelit prototip fiind lansat pe orbită în 2018 cu o campanie de promovare deosebită . În anii care au trecut de atunci Starlink a pus peste 1.000 de sateliți pe orbită cu ajutorul a zeci de lansări.

În prima misiune Starlink de anul acesta, SpaceX a lansat 60 de sateliți pe orbită în luna ianuarie de la Centrul Spațial Kennedy folosind racheta reutilizabilă Falcon 9.

Lansările ulterioare, cea mai mare dintre acestea punând tot 60 de sateliți pe orbită în 26 mai, au dus numărul total la 1.740 deși o parte a acestora sunt prototipuri sau unități care nu sunt componente funcționale ale rețelei.

Cum să ne păstrăm vigoarea și sănătatea la vârstă înaintată .

Pot acei sateliți să îmi conecteze locuința la internet ?

Exact ca și alți furnizori existenți la ora actuală pentru internet prin satelit cum ar fi Viasat, Starlink vrea să vândă acces la internet – în special persoanelor din mediul rural sau alte părți ale lumii care n-au deja acces la internet broadband de mare viteză.

„Starlink este ideal pentru zonele globului în care conectivitatea a fost în mod tipic o provocare”, scrie site-ul rețelei, adăugând că „fără a fi dependent de infrastructura tradițională de la sol, Starlink poate furniza internet broadband de mare viteză către locuri unde accesul a fost de neîncredere sau a lipsit complet”.

Pentru a seta conexiunea utilizatorii vor avea nevoie doar de o antenă satelit de mici dimensiuni montată la locuința lor pentru a recepționa semnalul și pentru a-l trece la router. Există chiar și o aplicație Starlink pentru Android și iOS care folosește realitatea augmentată pentru a-i ajuta pe clienți să aleagă locația și poziția ideală pentru sistemele sau antenele lor.

Deocamdată serviciile Starlink sunt disponibile doar în anumite părți ale SUA, Canada și alte câteva țări dar serviciul se laudă deja cu peste 10.000 de clienți și acoperirea va continua să crească pe măsură ce mai mulți sateliți se vor alătura constelației.

Mecanismul nu este foarte  greu de înțeles: fiecare satelit se va conecta cu alții prin intermediul razelor laser, creând ceva asemănător coloanei vertebrale a rețelei. Cei care beneficiază de internet de la Musk trebuie să capteze semnalul cu ajutorul unei antene speciale, nu mai mare decât o pizza clasică.

Această antenă își poate orienta fasciculul către orice satelit care se află în imediata apropiere, tocmai pentru a se asigura că nu se întrerupe conexiunea la internet.

Starlink speră ca în cele din urmă să acopere întreaga planetă cu semnal Wi-Fi de mare viteză.

Descoperiți cele mai avantajoase servicii de marketing online profesional .

Cât de rapidă este conexiunea la internet furnizată de Starlink?

Internetul prin satelit este cunoscut ca având viteze mult mai mici decât cel clasic prin cablu sau fibră . Starlink reușește să ofere viteze acceptabile, însă asta diferă foarte mult și de zona din care acesezi un astfel de serviciu.

În Statele Unite, media vitezei conexiunilor Starlink a ajuns la chiar 97,2 Mbps, însă este tot mai slabă decât media conexiunilor pe cablu, de 115,2 Mbps.

În țări europene, însă, vitezele oferite de Starlink ar fi chiar mai mari, de până la 161,1 Mbps. La nivel mondial, media este de aproximativ 134,7 Mbps. În mod ironic, SUA, locul ”nașterii” proiectului lui Elon Musk, este și țara care are cele mai mici viteze la internetul prin satelit de acest fel.

„Utilizatorii se pot aștepta să vadă viteze care variază între 50 și 150Mbps și o latență între 20 și 40 de milisecunde în majoritatea locurilor în următoarele câteva luni”, afirmă site-ul Starlink, acesta avertizând de asemenea cu privire la perioade scurte fără conectivitate.

„Pe măsură ce lansăm mai mulți sateliți, instalăm mai multe stații la sol și ne îmbunătățim rețeaua software, vom avea o îmbunătățire dramatică a vitezei de transfer, latenței și uptime-ului (n.r. perioada de timp în care un server este în funcțiune)”, susține Starlink și speră să încheie sute de mii de contracte .

În plus, Musk a anunțat pe Twitter în luna februarie că se așteaptă ca Starlink să își dubleze viteza la 300Mbps până la sfârșitul anului.

Pentru servicii de optimizare puteți contacta o agenție seo .

Rețeaua Starlink poate oferi servicii de calitate  ?

Relatările inițiale din partea unor surse ca Fast Company și CNBC par să indice că primii clienți ai Starlink sunt mulțumiți de serviciu deși compania avertizează cu privire la acele perioade scurte fără conectivitate în timpul stadiului beta.

Site-ul DownDetector.com, care ține evidența în timp real a întreruperilor unor servicii, enumeră 4 căderi ale Starlink în 2021, câte una în ianuarie, februarie și aprilie, cea mai recentă având loc pe 6 mai.

Pentru comparație, Viasat a înregistrat o singură întrerupere a serviciului în luna februarie în timp ce HughesNet, o altă companie care oferă internet prin satelit, nicio cădere majoră în 2021.

Utilizatori Starlink din întreaga Americă de Nord, de la Arizona la Alberta, Canada, au scris despre căderea din 6 mai pe Reddit însă pentru majoritatea conexiunea a revenit în decurs de câteva ore.

Există probleme pe timp de vremea rea sau alte obstacole ?

Acestea sunt cu siguranță , unele din marile dezavantaje ale comunicațiilor în general dar și ale internetului prin satelit care pot crea întreruperi sau chiar căderi ale rețelei .

Experții susțin că, în momentele de crepuscul, când este cel mai bine să fie observate multe dintre corpurile din sistemul solar, lumina sateliților poate să interfereze în moduri nefericite. Calculele despre utilitatea lor au arătat că marile telescoape nu reușesc să evite lumina sateliților în 20% dintre situațiile în care sunt folosite.

Site-ul Starlink notează că receptorul său este capabil să topească zăpada care aterizează pe el însă nu poate face nimic cu privire la zăpada care se acumulează în jurul său, precum și în legătură cu alte obstacole care ar putea bloca linia de comunicare cu satelitul.

„Recomandăm instalarea Starlink într-un loc care evită acumularea de zăpadă și alte obstacole ce pot bloca semnalul”, afirmă site-ul, precizând și că „ploile puternice și vântul pot de asemenea afecta conexiunea ta la internet prin satelit, putând duce la viteze mai reduse sau rareori la o cădere”.

Cât de mult costă internetul de la Starlink ?

Starlink a început să accepte precomenzi de la clienții interesați să se alăture programului său beta „Better Than Nothing”. Costul serviciului în baza unor contracte este de 99$ pe lună, plus taxe și comisioane și o plată inițială de 500$ pentru antena și routerul de care utilizatorii vor avea nevoie pentru a putea recepționa semnalul.

Starlink afirmă că primește comenzi de la clienți pe baza sistemului „primul venit, primul servit” și că onorarea unor precomenzi ar putea dura până la 6 luni.

99 de dolari pe lună sunt o căruță de bani pentru o conexiune la internet în aceste timpuri , mai ales pentru una care nu este nici pe aproape la fel de rapidă ca fibra optică însă Elon Musk pariază că prețul va merita pentru persoanele care până acum au trăit fără o conexiune de încredere la internet.

Starlink, serviciul de internet prin satelit a fost autorizat în România

Pe piaţa locală există deja de mulţi ani furnizori de servicii de internet prin satelit . Vitezele de descărcare a datelor oferite de aceștia sunt de aproximativ 12 – 16 Mbps, iar abonamentele au preţuri care încep de la aproximativ 16 euro pe lună.

De notat însă că dată fiind tehnologia costisitoare, abonamentele vin cu limite de trafic, care pornesc de la aproximativ 10-15 Gbps pe lună.

Starlink promite, pe de altă parte, cu o nouă generaţie de antene și echipamente de ultimă oră , viteze mai mari de 150 – 500 Mbps pentru descărcarea de date.

Conform datelor disponibile la finele anului trecut viteza medie a serviciilor de net în rețeaua Starlink era de aproape 90 Mbps, conform datelor furnizate de Ookla.

Există și alte probleme serioase cu sateliții Starlink ?

Există destule motive de îngrijorare cu privire la proliferarea sateliților privați în spațiu și subiectul este unul controversat în comunitatea astronomică, aceasta fiind îngrijorată de impactul sateliților aflați pe orbite joase asupra cerului pe timpul nopții.

SpaceX dorește și înlocuirea sateliților geostaționari mai vechi, iar prin rețeaua lor ar putea oferi mai ușor conectivitate pentru avioane, navele de pe mare și alte mijloace de transport care merg în zone izolate. De altfel, acest test ar trebui să fie o nouă dovadă de robustețea rețelei de sateliți.

În 2019, la scurt timp după lansarea primilor sateliți broadband ai constelației Starlink, Uniunea Astronomică Internațională a remis un comunicat de presă în care trăgea un semnal de alarmă cu privire la consecințele neprevăzute ale acestora asupra observărilor astronomice și protejării animalelor nocturne.

„Nu înțelegem deocamdată impactul acestor mii de sateliți împrăștiați pe cerul nopții și, în pofida intențiilor bune, aceste constelații de sateliți le-ar putea amenința pe amândouă”, afirma comunicatul.

De atunci, Starlink a început să testeze o serie de noi modele menite să reducă luminozitatea și vizibilitatea sateliților săi.

„Vrem să ne asigurăm că facem lucrul corect pentru a fi siguri că copiii mici se pot uita prin telescopul lor. Este grozav pentru ei să vadă un [satelit] Starlink. Dar ei ar trebui să se uite la Saturn, la Lună…și să nu vrea să fie întrerupți”, afirmă Gwynne Shotwell, președintele Starlink.

nft-22

Lumea digitala are un nou trend – NFT

Pentru a putea fi încărcat un NFT, utilizatorul are nevoie de o criptomonedă cum ar fi Ethereum, pe care s-o depoziteze în portofelul digital compatibil cu tokenul nefungibil. Când creatorii unui token îl încarcă în blockchain, pot opta pentru impunerea clauzei care specifică faptul că, la orice vânzare viitoare, ei vor avea o cotă parte, generându-le astfel un venit pasiv.

Termenul este un acronim pentru „Non-fungible tokens”, iar în termeni simpli înseamnă produse artistice în format digital care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit. Simplu spus, este un tip de token de cryptomonedă care rulează pe contracte smart pe un blockchain. De obicei este vorba de blockchain-ul Ethereum, deşi alte blockchain-uri pot rula versiuni ale NFT-urilor.

Spre exemplu, în timp ce un bitcoin poate fi dat la schimb pentru un bitcoin cu exact aceleaşi proprietăţi, un dolar poate fi dat la schimb pentru un dolar, iar un leu poate fi dat la schimb pentru un leu, un NFT este unic prin natura sa.

Da, o lucrare digitală poate fi vândută încă de la început în mai multe copii , aşa cum un album al unui artist iese în serie , dar asta nu înseamnă că produsul achiziţionat este mai puţin original.

Fiecare NFT are o cantitate limitată și nu poate fi schimbat cu un altul, fiind ideal astfel pentru a-i reda autenticitatea. De altfel, se remarcă prin atribute și detalii unice care nu pot fi schimbate între ele.

Token-urile nefungibile urmăresc să aibă aceleași atribute ca și ale bunurilor fizice, cum ar fi unicitatea, raritatea și dovada proprietății; spre deosebire de bunurile fungibile cum ar fi 1 dolar american, care are aceeași valoare atât în Washington cât și în Los Angeles. De altfel, cel mai bun exemplu de token fungibil este criptomoneda Bitcoin, având aceeași valoare oriunde s-ar afla. Astfel, tokenurile fungibile nu sunt unice, se pot schimba și sunt divizibile iar cele nefungibile sunt într-adevăr unice, indivizibile și nu se pot schimba cu altele.

Primul bun nefungibil a fost creat în anul 2014 ca un experiment pentru conferința Seven on Seven din cadrul New Museum din New York. În prezent, utilitatea continuă să crească și în nișe importante printre care muzica, creația modei, domeniul academic, patente și omologări, dar și vânzări și programe de loialitate. Astfel, orice persoană interesată să își pună în valoare creația digitală cum ar fi muzica, arta sau fotografiile o poate face prin NFT-uri.

Care este valoarea operelor digitale și de ce plătesc colecționarii prețuri așa mari pe acestea?

Valoarea intrinsecă a unui bun, chiar și în lumea ”reală” este greu de găsit. Astfel, fiecare creator de conținut își expune creația pe piață la prețul dorit. Dacă un viitor colecționar sau utilizator este dispus să o plătească, atunci putem spune că se bazează pe vechiul principiu economic, cerere și ofertă. Același principiu se aplică și tokenurilor nefungibile.

Este cunoscut faptul că un colecționar a plătit suma record de 69.3 milioane dolari americani pe o un token nefungibil denumit ”Everydays: The first 5000 Days”, creat de Mike Winkelmann, cunoscut sub pseudonimul Beeple. Opera lui Winkelmann conținea peste 5000 desene, fiecare ilustrând câte o zi din ultimii treisprezece ani și jumătate ai acestuia. În doar prima jumătate a anului 2021, s-au tranzacționat tokenuri nefungibile în valoare de peste 21 miliarde dolari americani.

Care e scopul NFT-urilor ?

Această întrebare poate avea mai multe răspunsuri, aşa cum observă şi The Verge. Pentru artişti, NFT-urile le oferă o nouă modalitate de a-şi vinde lucrările. Mai mult, tehnologia poate avea implementări care le permit artiştilor să încaseze un procent de fiecare dată când lucrarea lor este revândută sau transferată către un nou wallet, către un nou proprietar.

Practic, orice conţinut digital poate fi vândut şi cumpărat ca NFT. Cu toate acestea, un începător în lumea blockchainului trebuie să ştie că acestea se pot achiziţiona de pe marketplace-uri speciale. Printre cele mai populare se numără OpenSea, Mintable, Nifty Gateway şi Rarible.

Totodată, începătorul trebuie să îşi creeze un wallet digital potrivit pentru a achiziţiona şi a stoca NFT-ul, întrucât nu orice wallet este potrivit pentru acestea. CNN atrage atenţia asupra comisioanelor care pot interveni. Unele marketplace-uri percep un aşa numit comision de „gaz” – reprezentând energia necesară pentru a completa tranzacţia pe blockchain, proces similar cu achiziţia de criptomonede.

Merită menţionat că transferul unui NFT nu înseamnă transferul unei mărci înregistrate sau a dreptului de autor către cel care îl deţine. Iar creatorul poate încărca multiple versiuni ale unui obiect, fiecare cu NFT-ul său, deci nu este necesar să fie unic pentru a fi distribuit în acest fel.

Există, de asemenea, un potenţial uriaş pentru utilizarea NFT-urilor în gaming – unde acestea pot fi folosite drept economii în joc. Jucătorii pot folosi NFT-uri pentru a deveni proprietarii obiectelor care sunt rare sau greu de câştigat, drept recompensă pentru faptul că au întrecut provocările sau pentru că au participat la evenimente speciale, pentru a transforma puncte în monede pentru transfer în lumea reală, şi aşa mai departe. Iar creatorii ar putea folosi NFT-urile pentru a-şi monetiza munca direct de la jucători.

Cum putem crea un NFT și cum îl putem vinde ?

Realizarea unui token nefungibil (NFT) poate avea loc sub orice formă digitală, având ca și conținut atât picturi, fotografii, texte, melodii sau videoclipuri cât și obiecte virtuale din jocuri video, colecții ca avatare, arme sau monede virtuale. Astfel, observăm că nu există limite, totul depinzând de imaginația creatorului. Însă este important ca formatul tokenului nefungibil să fie digital sau să fie convertit într-unul.

Procesul de creație al unui token nefungibil se numește ”minting” și se referă la convertirea unui produs digital într-o resursă și încărcarea lui pe blockchain.

Vedeți beneficiile CBD pentru crampe menstruale 

Valoarea unui NFT este dată de unicitatea lui, iar piețele de desfacere au un rol important în succesul vânzării lui. Creatorii trebuie să ia în calcul factori importanți cum ar fi tipurile de blockchain acceptate, accesibilitatea și standardele impuse. Primul standard cunoscut pentru bunurile digitale nefungibile a fost cel din blockchain-ul Ethereum, ERC-721. Deși majoritatea platformelor se bazează pe blockchain-ul Ethereum, acesta nu are monopol pe piața de desfacere a NFT-urilor.

Una dintre cele mai vechi și cunoscute platforme este OpenSea, creată în anul 2017 și le permite utilizatorilor să creeze tokenuri nefungibile eficient și gratuit dar și să le vândă. MakersPlace, de altfel, permite utilizatorilor același lucru.

Stocarea NFT-urilor în siguranță

Deținerea unui portofel digital este un factor important pentru orice utilizator și deținător de criptomonede. Însă, piața tokenelor nefungibile elimină nevoia de a păstra datele utilizatorului, făcând platforma și mai sigură. Există numeroase portofele digitale pentru criptomonede: atât cele sub formă de aplicație mobilă și cele de tip extensie a browser-ului cât și cele fizice.

Pentru a încărca un token nefungibil pe blockchain, creatorii sunt nevoiți să plătească un cost care compensează pentru energia electrică necesară procesării și validării tranzacțiilor prin blockchain.

Vânzarea tokenurilor nefungibile (NFT)

Înainte de a lista un bun digital la vânzare, utilizatorul trebuie să completeze într-un fișier titlul și descrierea lui, care, pentru o vânzare rapidă și de succes, ar trebui să fie una cât mai complexă și detaliată.

Tipurile de NFT-uri ce au un interes real spre comercializare sunt:

  • Arta digitală: fotografii, picturi, caricaturi, etc.
  • Melodii
  • Clipuri video
  • Jocuri video
  • Avataruri sau fotografii de profil
  • Colecții de diferite tipuri

Vânzarea se poate realiza în două moduri: vânzare cu preț cerut fix sau la licitație. În cazul vânzării cu preț fix, utilizatorul stabilește prețul de vânzare în mod direct, iar în cazul licitațiilor se urmărește a se încheia vânzarea la prețul cel mai mare primit din partea participanților, pornind de la un preț inițial stabilit.

Odată ce tokenul a fost vândut, utilizatorii pot descărca detaliile tranzacției în portofelul lor digital iar mai apoi pot transforma criptomonedele primite în bani tradiționali. Dacă, după orice perioadă, vă hotărâți să vindeți tokenul nefungibil, o puteți face printr-o așa numită vânzare la ”mâna a doua”, astfel veți încărca tokenul dvs. pe piață iar potențialii cumpărători îl vor putea achiziționa fie la prețul cerut de dvs., fie în sistem de licitație.

În unele cazuri, însă, creatorii tokenului nefungibil, odată cu revânzarea acestuia de către primul proprietar, nu vor mai primi venituri pasive la alte vânzări.

Promovarea tokenurilor nefungibilite (NFT)

Promovarea poate începe o dată ce tokenul a fost încărcat în blockchain, ținându-se cont că potențialii cumpărători să fie bine informați referitor la specificațiile și valorile acestuia. Printre cele mai de succes metode de promovare rămâne aceea prin care se prezintă oferta directă persoanelor ce fac parte dintr-o comunitate cu interes ridicat către această nișă.

De asemenea, de un real succes se bucură și promovarea prin publicații online și știri din cadrul domeniului criptomonedelor dar și al diverselor podcast-uri la care participă persoane cunoscute din domeniu.

Nu în ultimul rând, promovarea în cadrul comunităților din social media ajută la eficientizarea unei vânzări rapide iar persoanele interesate să cumpere tokenuri nefungibile pe o anumită nișă le găsesc mult mai ușor.

Care sunt cele mai scumpe NFT-uri vândute vreodată ?

În Februarie 2021, Crossroads, o animaţie creată de artistul digital Mike Winkelmann,  care este cunoscut drept Beeple, a fost revândută pentru $6.6m pe o platformă NFT denumită Nifty Gateway. Această vânzare a întrecut cu mult recordul precedent pentru un singur NFT de $1.55m şi a fost de 100 de ori mai mare decât preţul de $66,666.00 pentru care a fost vândută original opera în Noiembrie 2020.

Având o valoare similară, artistul de muzică Grimes s-a ocupat de o licitaţie de opere de artă de $6m NFT, şi a vândut 10 obiecte în mai puţin de 20 de minute pe Nifty Gateway. Colecţia WarNymph include video, imagini şi muzică. Un video exclusiv de 50 de secunde a fost vândut pentru $389,000, în timp ce 700 de copii a două videoclipuri au fost vândute pentru $7,500 fiecare.

Viitorul tokenurilor nefungibile

În momentele actuale, digitalizarea își menține traiectoria ascendentă iar NFT-urile vor reprezenta o soluție viabilă pentru securizarea proprietăților și bunurilor în condiții de securitate optimă. Deși inițial s-a dorit ca tokenurile nefungibile să revoluționeze piețele digitale și să faciliteze tranzacțiile între persoane, momentan se tranzacționează mai mult după cerere decât după factorii fundamentali.

În viitor, tokenurile nefungibile vor avea un potențial uriaș de dezvoltare în strânsă legătură cu Metaverse, care este, în esență, lumea online. Întregi comunități sunt construite în blockchain, unde vânzări ale diferitelor bunuri și proprietăți au deja loc. Persoanele se vor interconecta prin Metaverse nu doar prin terminalele mobile sau calculatoare, dar și prin dispozitive ce redau realitatea virtuală, ce vor putea fi incluse în fiecare cameră a locuinței.

Dacă aveți nevoie de promovare eficientă contactați o agenție de comunicare și relații publice .

Fenomenul NFT este, din păcate, mai puțin despre artă și mai mult despre profit. Colecționarii sunt în primul rând investitori, nu curatori sau colecționari de artă. Pe site-uri ca OpenSea se lucrează cu boți care cumpără ca la bursă, după criterii setate de cumpărătorul uman, NFT-uri peste NFT-uri, în speranța că unele vor fi de succes.

Până în prezent, NFT-urile nu sunt decât niște instrumente noi pentru tratarea artei digitale ca pe o marfă, ca pe un bun de larg consum. Platformele specializate fac ce pot pentru a îmbunătăți accesul la artiști digitali cu adevărat extraordinari sau pentru a crea contextul potrivit pentru lucrări de artă critice sau reflexive, însă dacă e să privim acest nou fenomen la scară largă, mania NFT nu este mai deloc despre artă, ci mai degrabă despre entertainment și profit. Cu toate acestea, pentru mulți artiști digitali e o cale nouă de a-și vinde lucrările, mult mai directă decât sistemul clasic de comerț artistic, unde oricum arta digitală ocupă un rol periferic.